De ce euro nu ridica inflatia

catre cursul euro/leu, a pragului de 40.000 de lei. De cele mai multe ori, astfel de asertiuni au fost facute fara a fi insotite si de un rationament detaliat, ceea ce ma face sa cred ca ele sunt mai degraba rodul unui automatism de gandire derivat din asteptarile pe care le aveam cu ani in urma, cand leul se deprecia semnificativ fata de dolar, decat consecinta unei analize de tip cauza-efect.Exista o serie de elemente care ma fac sa cred ca presiunile inflationiste asociate unei deprecieri fat

catre cursul euro/leu, a pragului de 40.000 de lei. De cele mai multe ori, astfel de asertiuni au fost facute fara a fi insotite si de un rationament detaliat, ceea ce ma face sa cred ca ele sunt mai degraba rodul unui automatism de gandire derivat din asteptarile pe care le aveam cu ani in urma, cand leul se deprecia semnificativ fata de dolar, decat consecinta unei analize de tip cauza-efect.Exista o serie de elemente care ma fac sa cred ca presiunile inflationiste asociate unei deprecieri fata de euro sunt cu mult mai mici decat cele asociate unei deprecieri fata de dolar. Explicatia rezida in impactul diferit pe care cursurile euro/leu si dolar/leu le au asupra cosului utilizat la calculul indicelui inflatiei. Majoritatea importurilor de materii prime si mai ales cele de resurse energetice sunt facute in dolari. Aceasta face ca importurile in dolari sa influenteze o mare parte a sectoarelor economice din Romania. In aceste conditii, nu este surprinzator ca deprecierea leului fata de dolar a avut, istoric, o influenta importanta asupra majoritatii preturilor. Impactul unui euro mai puternic urmeaza niste lanturi de transmisie diferite si, de aceea, impactul sau este mult mai limitat. tarile din zona euro nu sunt furnizoare de materii prime pentru Romania, ci mai ales de produse cu valoare adaugata mare, fie sub forma de tehnologie industriala, fie sub forma de bunuri de larg consum. O categorie suplimentara sunt importurile alimentare si agricole. Sa analizam eventualul impact inflationist al fiecareia dintre aceste categorii.Importul de tehnologie industriala se refera la achizitionarea de echipamente, utilaje, know-how etc, care sunt folosite in procesul de productie. Astfel de achizitii sunt de obicei amortizate in intervale de timp mai mari de zece ani. Aceasta face ca pretul mai mare de achizitie datorat unui euro mai puternic sa aiba un impact nesemnificativ asupra costurilor de productie si, in consecinta, asupra pretului produsului final.In ceea ce priveste preturile bunurilor de consum importate din UE, ponderea lor este foarte scazuta intr-un cos de consum dominat de produse alimentare, rationament valabil si pentru impactul denominarii chiriilor sau pretului apartamentelor in euro, in loc de dolari, pentru aceleasi sume. In acelasi timp, nu trebuie omis faptul ca cresterea pretului in lei la produsele de larg consum importate in euro este limitata de pretul produselor concurente, care sunt importate pe dolari din alte tari, in special din Asia.Chiar si pentru produsele agricole amenintarea este limitata. O mare parte a produselor importate in euro sunt produse si pe plan intern sau sunt aduse si din alte tari, mai putin legate de euro, cum ar fi Turcia. Aceasta inseamna ca o productie agricola nationala buna, combinata cu importurile din surse alternative la zona euro, va limita cresterea preturilor produselor agricole importate in moneda unica.Accizele denominate in euro ar putea duce la preturi mai mari ale combustibililor, dar, pe de alta parte, astfel de cresteri ar putea fi macar partial compensate prin scaderea pretului la petrolul importat in dolari. O astfel de opinie, care sustine faptul ca intarirea euro are un impact inflationist foarte limitat, este sustinuta si de indicatorii economici. In pofida aprecierii din primavara a euro, inflatia pe sapte luni era de doar 7,1%, sub asteptari. Aceasta cifra a fost raportata in conditiile in care in lunile mai, iunie si iulie, luni care au urmat aprecierii euro, inflatia lunara s-a aflat in zona 0,6-0,8%. Presiunile inflationiste care au aparut in toamna si care vor duce, probabil, la depasirea tintei de sfarsit de an (14%) au fost cauzate in principiu de ajustarea pretului la utilitati. Unul din elementele critice de ajustare a preturilor finale ale utilitatilor este pretul de import al materiilor prime, exprimat in dolari, nu in euro.Aceasta nu face decat sa confirme ca principalul pericol pentru tinta de inflatie nu deriva dintr-un euro mai puternic, ci dintr-o eventuala intarire a dolarului. O intarire a euro va fi mai degraba un sprijin pentru economia romaneasca, prin prisma stimularii exporturilor si limitarii cresterii deficitului de cont curent. Romania a beneficiat din plin de un astfel de context si in 2002 sau 2003.