Acum însă, pentru primul tur de scrutin al alegerilor, din 10 aprilie, Macron are de dus o luptă grea pentru a fi reales. Și din nou, Le Pen este cea care îi va pune probleme, arată o analiză Fivethirtyeight.

În timp ce Franța se pregătește pentru primul tur de scrutin prezidențial, Emmanuel Macron luptă să-și mențină coaliția centristă în fața unor alternative mai radicale. Spre deosebire de Statele Unite și alte părți ale Europei, Franța a experimentat clivaje politice profunde între populația urbană și rurală, între bogați și muncitori și între populațiile native și imigranți. În plus, forțele de dreapta, în plin avânt, au alimentat sentimentul anti-imigranți și naționalist. La toate acestea se adaugă preocupările tot mai mari legate de costul vieții.

Al doilea tur scrutin electoral este aproape o certitudine

Pe baza sondajelor adunate de jurnalistul francez Alexandre Léchenet, Macron și Le Pen au un avantaj puternic față de restul candidaților în primul tur. Macron conduce în sondaje cu 25%, în medie, iar Le Pen are aproximativ 22 de procente. Doar candidatul de extrema stângă, Jean-Luc Mélenchon, are peste 10 procente.

Așadar, un al doilea tur scrutin electoral între primii doi votați este aproape o certitudine în acest moment. Este foarte probabil ca acești doi candidați să fie Macron și Le Pen. O prognoză The Economist le oferă lui Macron și Le Pen o șansă de 98% și, respectiv, 93% de a ajunge în al doilea tur.

Lepădarea de Putin și schimbarea temelor de campanie

Îngrijorător pentru Macron este însă că intrarea lui Le Pen în turul doi sugerează că aceasta ar putea reprezenta o amenințare reală, deoarece și-a consolidat sprijinul dreptei, în timp ce principalii săi rivali, Valérie Pécresse și Éric Zemmour, au pierdut teren.

Le Pen și partidul ei, Reuniunea Națională, (fostul Front Național), candidau până acum, în mod tradițional, pe o platformă anti-imigranți și eurosceptică.
Dar la aceste alegeri Le Pen a pus un accent mai mare pe problemele de zi cu zi ale oamenilor, cu apeluri de a reduce taxele la energie și de a crește pensiile de bază, ceea ce i-ar putea aduce un număr mai mare de votanți, având în vedere că francezii sunt tot mai îngrijorați de inflație. Partidul ei rămâne o platformă anti-imigranți care urmărește să slăbească accesul imigranților la ajutoarele guvernamentale, dar acum Le Pen i-a salutat pe refugiații ucraineni, în încercarea de a se lepăda de Vladimir Putin, pe care înainte îl lăudase.

Între timp, stânga franceză, tot mai debusolată în ultimii ani, nu pare că știe nici acum ce vrea. Dar Jean-Luc Melenchon (Uniunea Populară) a câștigat teren în sondaje, după promisiunile de campanie de a reintroduce impozitul pe avere și de a reduce vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani.

Macron, de la extaz la agonie

Până acum câteva săptămâni, Macron nu părea să aibă probleme. Ba chiar părea că modul în care a gestionat războiul din Ucraina i-a consolidat imaginea în mod semnificativ în Franța. După invadarea Ucrainei, Macron a crescut în preferințele electoratului de la 20 la aproape 30%, eforturile sale diplomatice fiind apreciate. Dar, pe măsură ce războiul din Ucraina a început să se prelungească, Macron a început să devină tot mai mic, coborând dramatic în sondaje.

Nu este chiar de ce Macron s-a prăbușit atât de mult în sondaje. Se spune că ar putea avea de-a face cu eșecul încercărilor de a liberaliza economia Franței, dar și pentru că facilitat companiilor concedeirea angajaților. Unii critici l-au numit „candidatul celor bogați”, iar decizii precum eliminarea impozitului pe avere și reducerea cheltuielilor sociale au jucat un rol important. Mișcarea ”Vestelor Galbene” continuă să se opună tuturor măsurilor luate de guvernul său.

Acum, decizia privind creșterea vârstei de pensionare poate explica de ce Le Pen îi suflă-n ceafă.

În concluzie, se poate spune că la alegerile prezidențiale din Franța, șansele lui Macron scad. Deși rămâne favorit, mai toate sondajele au indicat că va pierde turul al doilea, dacă lucrurile merg așa cum vrea Le Pen.