Potrivit declarațiilor făcute de Vasile Dâncu, România nu a desemnat până în prezent un coordonator al serviciilor digitale, așa cum cere regulamentul. În absența acestei autorități, platformele online ar permite propagarea dezinformării, manipulării prin inteligență artificială și publicitate politică netransparentă. De asemenea, a menționat că cetățenii nu dispun de un mecanism transparent de sesizare și remediere a conținutului ilegal sau înșelător.
Vasile Dâncu a lansat mai multe critici
Dâncu a afirmat că o altă problemă este reacția întârziată a Consiliului Național al Audiovizualului, despre care a spus că nu are un cadru adaptat erei platformelor digitale. A subliniat că CNA este concentrat aproape exclusiv pe televiziune și radio, iar normele sale pentru campania electorală nu includ standarde pentru publicitatea politică online. A adăugat că monitorizarea CNA este reactivă, nu proactivă, iar sancțiunile aplicate sunt rare și întârziate.
Vicepreședintele comisiei europene a mai susținut că Autoritatea Electorală Permanentă ar fi trebuit să adopte legislația europeană cu un an înainte de alegeri. În opinia sa, nu au existat reguli clare pentru publicitatea politică digitală, în special în ceea ce privește sponsorizările pe platformele mari. El a enumerat drept consecințe polarizarea informațională, manipularea conținutului prin influenceri interni și externi, implicarea actorilor statali străini și apariția unui așa-zis „populism digital”.
„România nu a desemnat, până în acest moment, un coordonator al serviciilor digitale, aşa cum se cere în regulament. În lipsa unei asemenea autorităţi, pe platformele online se propagă sistematic dezinformarea, manipularea prin AI sau publicitatea politică opacă. De asemenea, cetăţenii nu dispun de un mecanism transparent de sesizare şi remediere a conţinutului ilegal, înşelător. Asta este prima mare vulnerabilitate a României.
În al doilea rând, reacţia întârziată a CNA şi lipsa unui cadru adoptat şi adaptat epocii marilor platforme. CNA trebuie să reglementeze şi să supravegheze comunitatea electorală. Este concentrat aproape exclusiv pe televiziune şi radio (…). De aceea, normele CNA pentru campania electorală nu includ standarde pentru publicitatea politică online, iar monitorizarea pe care o face CNA este una reactivă, nu proactivă. Sancţiunile sunt rare şi sunt tardive”, a transmis Dîncu.
Dâncu spune că platformele joacă un rol major în acest fenomen
În continuarea intervenției sale, Dâncu a declarat că întreaga comunicare electorală actuală se bazează pe frică și emoții puternice. A indicat că platformele, inclusiv TikTok, joacă un rol major în acest fenomen. A spus că acest tip de comunicare devine dominant și consideră necesară reconstrucția unui discurs public bazat mai mult pe adevăr și mai puțin pe emoții și dezinformare.
„Deşi are atribuţii foarte importante în transparenţa finanţării campaniilor, nu au existat reguli clare pentru publicitate politică digitală, mai ales în ceea ce priveşte intensificarea şi identificarea sponsorizărilor pe marile platforme”, a atras atenţia Dîncu.
Ca soluții, Dâncu a propus ca România să desemneze și să operaționalizeze coordonatorul prevăzut de DSA, să actualizeze legislația în domeniu și să mandateze CNA și AEP să creeze un centru de supraveghere a alegerilor digitale. A sugerat și o posibilă colaborare cu STS, CERT.ro, societatea civilă și o campanie de educație media adresată inclusiv copiilor, pentru a-i învăța cum să interpreteze mesajele generate de inteligența artificială.
„Duminică vom avea de dat o probă prin care citim comunicarea publică, comunicarea electorală. Astăzi, întreaga campanie electorală, din toate părţile, se bazează foarte mult pe frică. Ceea ce face şi Tik Tok, ceea ce fac platformele a intrat în zona comunicării politice şi văd că, de fapt, comunicarea electorală a devenit comunicare bazată pe frică.
Este o mare greşeală şi ceea ce deformează, până la urmă, îi împinge pe oameni mai mult spre platforme, este Tik Tok, care face exact acelaşi lucru. Este cazul ca, dincolo de mecanismele pe care le-am iniţiat, de a reconstrui comunicarea publică pe baze care să fie mai mult legate de adevăr şi mai puţin de dezinformare.
Cred că trebuie să renunţăm şi nu să încurajăm acest mod de a face comunicare, bazat pe emoţii puternice şi frică”, a completat Dîncu.
În cadrul aceleiași intervenții, a vorbit despre două propuneri legislative pe care le promovează în Parlamentul European. Prima vizează transparența algoritmilor pe platformele sociale, iar a doua, crearea unui registru național pentru algoritmii cu impact social. A menționat posibilitatea introducerii unui audit anual al algoritmilor pe platformele mari, descrierea funcționării acestora, obligativitatea explicării recomandărilor de conținut, un indice al riscului algoritmic și înființarea unei rețele de cercetători pentru monitorizarea transparenței algoritmice.
Dâncu a afirmat că ar fi necesar un proiect pentru sprijinirea presei scrise de calitate
De asemenea, Dâncu a afirmat că ar fi necesar un proiect pentru sprijinirea presei scrise de calitate, pe care intenționează să îl promoveze și la Bruxelles. A susținut că presa scrisă poate contribui la verificarea conținutului și la întărirea culturii civice.
„România trebuie să desemneze şi să operaţionalizeze coordonatorul pieţei, care să colaboreze cu Comisia Europeană şi cu platformele. De asemenea, să actualizeze legislaţia europeană cât mai repede.
De asemenea, mandatarea CNA şi AEP să creeze un centru de supraveghere a alegerilor digitale. Poate să facă un parteneriat cu STS, cu CERT.ro, cu societatea civilă, o campanie de media de a-i învăţa inclusiv pe copii cum să citească mesajele din această zonă AI-ului”, a subliniat europarlamentarul.
Declarațiile au fost făcute în cadrul mesei rotunde „Scutul european pentru democrație”, organizată joi de Comisia pentru afaceri europene din Senat, la inițiativa senatorului Mihai Coteț.
„Este nevoie de un regulament european, asta o să propunem şi la Bruxelles, pentru transparenţa algoritmilor pe platformele sociale. Aici poate că legislaţia europeană nu este completă, va trebui să modificăm limita, cea de 5 milioane de utilizatori, pentru marile platforme, pentru că în România micile platforme şi micii influenceri au reuşit să modifice foarte mult ceea ce însemna publicitatea electorală (…).
Acel proiect ar trebui să conţină obligaţia de audit algoritmic anual pe marile platforme (…). Ar trebui să avem un registru naţional pentru algoritmii cu impact social, în care trebuie descrisă funcţionarea algoritmilor, cum funcţionează aceşti algoritmi care ne selectează sau ne creează bulele acestea de ego”, a conchis el.
Evenimentul a avut ca scop colectarea de opinii și analize privind consolidarea democrației în Uniunea Europeană, în urma deciziei Comisiei Europene de a consulta organizațiile societății civile, autoritățile naționale, mass-media, sectorul privat și grupurile de tineret. Contribuțiile vor fi incluse într-un document european ce urmează a fi publicat în al treilea trimestru al anului 2025.
