Mihai Daraban, pre­ședintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), este îngrijorat din cauza modului în care decidenții politici văd relația cu mediul privat. Acesta acuză lipsa consultărilor cu reprezențanții companiilor din România în momentul în care se iau decizii majore, cum ar fi schimbarea legislației fiscale.

Prin urmare, noile măsuri, pe lângă că dau peste cap orice plan al mediului de afaceri, au toate premisele să devină nocive pentru tot ceea ce înseamnă economia românească. „Dialogul a fost o problemă în România ultimilor 27 de ani, dialogul nu există decât prin măsuri coercitive, din moment ce nici macar drept consultativ nu avem, de multe ori nu suntem luați în considerare, în ciuda eforturile pe care le facem să semnalăm anumite situații din economie și derapajele care există“, arată Daraban.

Marea salvarea a României este apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dacă am fi de capul nostru, praful s-ar alege!

Camera de Comerț și Industrie a României este o entitate privată, un ONG care funcționează pe baza unei legi speciale, iar principala misiune a instituției este să promoveze mediul de afaceri în țară și în străinătate.

De altfel, nu doar în România CCIR este organizația cu cea mai mare reprezentativitate în rândul companiilor, camere de comerț existând în mai toate statele lumii. „Este singurul brand comun de afaceri, de la țară la țară“, accentuează președintele CCIR, care și explică de ce părerea companiilor ar trebui să conteze mult în luarea deciziilor guvernanților: „Codul fiscal este biblia diplomației economice, oriunde te duci în lume ești întrebat de fiscalitate“. Guvernanții din România iau decizii proaste, lucru demonstrat deja de desele modificări ale legislației fiscale.

Dacă o microîntreprindere asigură 3-4 locuri de muncă, cu plata la zi a contribuțiilor, i-aș pune impozit zero. Trebuie lăsată să trăiască! 

Ce o să se întâmple cu economia după ce toate aceste măsuri se vor implementa, rămâne de văzut. Cert este că Mihai Daraban nu este deloc optimist. „Să vedem în timp cât de sustenabilă este «revoluția fiscală». La prima vedere nu pare sustenabilă pentru că s-a început cu stângul, s-au mărit salariile în mediul bugetar. Au creat o bulă de speranță și de încurajare a consumului, nu a existat un criteriu de performanță în mediul bugetar. S-a lucrat din stilou cu măritul de salarii, au ajuns oamenii să plece din mediul privat la stat. Nu cred că avem de a face cu o economie viabilă“, explică președintele CCIR, care crede că statul român are nevoie de o schimbare fundamentală de filosofie.

 

„Nu cred că aparatul adminstrativ este în concordanță cu economia reală, trebuie o reformă administrativă. Sunt județe unde mai bine ești salariat la Consiliul Județean sau la primărie decât să lucrezi la orice societate din județul respectiv“, explică Daraban. 

Ce nu merge bine

Problemele economiei românești sunt multe și complexe, însă totul pleacă de la structura mediului de afaceri. „România are o economie foarte polarizată. Am avut de curând Topul Național al Firmelor, iar pe primele zece locuri s-au clasat 12.377 de firme, asta însemnând 1,9% din totalul firmelor care au depus bilanțul, din 661.533.

Acestea fac 57% din cifra de afaceri totală din România“, explică Daraban, care mai atrage atenţia că şi profitabilitatea companiilor din România este destul de scăzută. „Nu se fac profituri mari! Rata profitului brut este 7,2. Să nu credem că este cineva nebun în România și nu vrea să plătească salarii ca în vest. Dacă am plăti salarii ca în Vest, închidem economia!“, explică preşedintele CCIR. De asemenea, el trage şi un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial: „Este dezastru în privința balanței import – export. Anul trecut am avut deficit de 10,3 miliarde, anul acesta ne ducem spre 11 miliarde“.

Care este soluţia? „România ar avea șanse să se impună în țările și zonele geografice pierdute, mai ales pentru expertiza în domeniu și servicii. Trebuie să ieșim din paradigma de exporturi de produse“, crede Daraban.

Înregistrarea emisiunii, în care preşedintele CCIR arată care sunt vulnerabilităţile economiei româneşti şi explică ce măsuri trebuie luate, se găsește pe www.capital.ro și pe pagina de Facebook a revistei. 


Te-ar putea interesa și: