Pachete fiscale cu efecte incerte. Daniel Anghel: Vedem doar o pantă descendentă după ceea ce s-a întâmplat în august
Daniel Anghel a explicat că, în 2024, deficitul bugetar al României s-a situat la 9,3% din PIB, iar în urma discuţiilor dintre Guvern şi Comisia Europeană a fost agreat un pact fiscal pe şapte ani, care prevedea o ţintă de deficit de 7% pentru anul în curs — un obiectiv considerat nerealist.
Potrivit acestuia, nivelul actual al deficitului este de aproximativ 5,4% din PIB, dar proiecţiile oficiale indică o ajustare la 8,4%, stabilită ca soluţie de compromis în relaţia cu Bruxellesul.
Vicepreşedintele FIC a susţinut că ambele pachete fiscale adoptate până acum sunt orientate mai degrabă către creşterea veniturilor decât spre o reformă a cheltuielilor. Primul pachet, intrat parţial în vigoare la 1 august 2025, va continua să producă efecte din ianuarie 2026, în timp ce al doilea pachet urmează să fie reanalizat în Parlament, după ce unele prevederi au fost contestate la Curtea Constituţională.
Modificările la Codul fiscal, a adăugat Anghel, vor intra probabil în vigoare tot la începutul anului viitor.
Acesta a subliniat că, în prezent, nu se observă un efect pozitiv imediat asupra economiei, ci mai degrabă o tendinţă descendentă a activităţii economice după luna august. În opinia sa, eficienţa reală a măsurilor se va vedea abia după ce volatilitatea pieţei se va reduce, probabil în vara anului 2026.
„Deficitul bugetar a fost 9,3%, în 2024, iar discuţiile dintre Guvernul României şi Comisia Europeană au agreat un pact fiscal pe şapte ani de zile, cu o ţintă de deficit bugetar în acest an de 7%, ceea ce e imposibil de realizat. Noi, la acest moment, suntem undeva la 5,4% din PIB şi atunci s-a ajuns la un compromis – 8,4% deficit.
Vedem că acest deficit are corespondenţă în diferite zone, în special în mediul privat, din păcate. Deocamdată, nu vedem că pachetele aduc mari beneficii din perspectiva reorganizării sau restructurării zonei de politici de cheltuieli publice. Guvernul a adoptat două pachete fiscale pentru redresarea acestui deficit bugetar.
Primul prevede măsuri care au intrat în vigoare la 1 august 2025, cât şi măsuri care intră în vigoare anul viitor, la 1 ianuarie. Cel de-al doilea pachet va fi rediscutat în Parlament, deoarece sunt câteva prevederi pe care le-a adresat Curtea Constituţională, iar modificări la Codul fiscal ne aşteptăm şi în al doilea pachet de măsuri fiscale să intre, de asemenea, la 1 ianuarie 2026.
În ce măsură vor contribui aceste două pachete fiscale la reechilibrarea economiei rămâne de văzut, pentru că deocamdată nu vedem decât o pantă descendentă după ceea ce s-a întâmplat în august”, a afirmat Daniel Anghel în cadrul unui eveniment de profil.
„Impozite de secol trecut” și impactul asupra investițiilor
Daniel Anghel a mai afirmat că povara fiscală din România a devenit una dintre cele mai ridicate din regiune, fiind amplificată de măsuri considerate depăşite, precum impozitul pe cifra de afaceri, catalogat drept un „impozit de secol trecut”, şi „taxa pe stâlp”. El a explicat că aceste taxe penalizează investiţiile şi descurajează capitalul privat într-o perioadă în care competitivitatea globală este esenţială.
Potrivit vicepreşedintelui FIC, ambele instrumente fiscale lovesc direct în investiţii şi în productivitate, diminuând atractivitatea României pentru investitori. Consultantul a arătat că, în loc să stimuleze investiţiile, noile taxe riscă să genereze efecte inverse.
Totuşi, Anghel şi-a exprimat speranţa că, în 2026, economia ar putea intra pe un trend mai stabil, dacă autorităţile vor reuşi să reducă volatilitatea şi să adopte o politică fiscală coerentă, orientată spre stimularea dezvoltării economice.
„Deci, nici măcar n-am fost originali din perspectiva asta şi cu siguranţă vedem un impact extrem de negativ în investiţii, pentru că ambele sunt taxe pe investiţii, ceea ce într-o astfel de economie, locală, cât şi la nivel global, unde competitivitatea este extrem de importantă, nu face decât să ne aducă neajunsuri.
Eu sper, însă, că lucrurile vor arăta mai bine anul viitor şi această volatilitate să scadă. Ne aşteptăm, undeva în vara anului viitor, ca lucrurile să intre oarecum pe un făgaş mai normal”, a adăugat vicepreședintele FIC.
România, într-un test de maturitate
În a doua parte a intervenţiei, reprezentantul FIC a declarat că România traversează un veritabil test de maturitate economică, după ce ciclul de creştere început în 2015 s-a încheiat.
El a precizat că ţara a atins un nivel de convergenţă de aproximativ 80% din media Uniunii Europene, cifră reflectată şi în creşterea puterii de cumpărare, dar a avertizat că fără un program coerent de politici economice această performanţă ar putea fi pierdută.
Daniel Anghel a relatat că, în cadrul unei discuţii recente cu ministrul Finanţelor, a subliniat necesitatea unui plan de ţară bazat pe criterii clare, etape şi industrii strategice pentru dezvoltarea României.
În opinia sa, volatilitatea macroeconomică s-a accentuat în ultimul an, în special din cauza deciziilor luate în contextul electoral, ceea ce a condus la slăbirea finanţelor publice şi la o creştere economică de numai 0,8%.
„La o discuţie, săptămâna trecută, cu ministrul de Finanţe spuneam că România are nevoie de un test de maturitate sau că parcurge un test de maturitate, pentru că despre asta este vorba. Ciclul economic, care a început acum zece ani de zile, undeva în 2015, din punctul meu de vedere, s-a finalizat. (…)
România, în ultimii 20 de ani, a crescut de la un nivel de convergenţă undeva de la 20 şi ceva la sută până la 80% din media Uniunii Europene, ceea ce se vede şi se regăseşte în puterea noastră de cumpărare de la acest moment. Pe de altă parte, trebuie să vedem cum ar trebui să iniţiem la acest moment un program coerent, cu o politică economică coerentă, care să ia în calcul criteriile şi stagiile şi industriile, care sunt industrii strategice pentru România, tocmai pentru a crea un plan de ţară.
Ştiţi foarte bine că în politica de la acest moment s-ar putea ca aceste lucruri să fie ceva mai dificile, dar speranţa moare ultima…
Vedem că volatilitatea macroeconomică s-a accentuat din cauza deciziilor pe care le-am văzut în anul trecut, anul super-electoral, să spunem aşa, care ştim foarte bine că a slăbit finanţele publice şi asta s-a văzut foarte uşor în creşterea economică de doar 0,8%”, a mai transmis Daniel Anghel marți, 11 noiembrie.
