Cutremurul cel mare care va lovi România. Regiunea care va fi grav afectată: O tragedie reală

Autoritățile și specialiștii avertizează asupra riscului unui cutremur puternic, cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter, care va afecta România la un moment dat, deși momentul exact rămâne imposibil de prevăzut. Pericolul este amplificat de miile de clădiri fragile din București, aflate în risc de prăbușire. Potrivit inginerilor constructori, la ritmul actual al lucrărilor de consolidare, ar putea dura peste 50 de ani până când orașul va deveni sigur.

Bucureștiul, în fața unui pericol iminent la un mare cutremur

Bucureștiul este clasat printre primele zece orașe din lume cu cel mai mare risc seismic. Potrivit experților Băncii Mondiale, aproximativ 20.000 de clădiri din Capitală sunt vulnerabile în fața unui cutremur major.

Cu toate acestea, autoritățile române au recunoscut oficial un număr mult mai mic, doar 3.000 de clădiri încadrate în categoria celor periculoase.

Un scenariu alarmant

Conform specialiștilor, dintre cele 3.000 de clădiri vulnerabile, între 5% și 10% ar putea să se prăbușească complet în cazul unui seism puternic. Aceasta ar însemna între 150 și 300 de clădiri în stare de colaps total, ceea ce ar putea transforma orașul într-un peisaj al dezastrului.

Comparativ, în 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a dus la prăbușirea a doar 33 de clădiri, dar consecințele au fost devastatoare.

„Din aceste 3.000 de clădiri care ar putea pica, un procentaj important, 5-10%, ar putea să se prăbușească. Asta înseamnă 150-300 de clădiri în stare de colaps, ceea ce ar fi o tragedie reală.

Ne gândim că în 1977 au fost 33 de colapsuri în București și orașul a fost cu adevărat dat peste cap. Nu vrem să ne imaginăm ce ar însemna 150 sau chiar 33 de clădiri prăbușite”, avertizează Matei Sumbasacu, fondatorul organizației Re:Rise.

Ministrul Dezvoltării atrage atenția că nu este vorba despre posibilitatea unui cutremur, ci despre certitudinea acestuia:

„Întrebarea nu este dacă va veni, ci când va veni”. Această ipoteză este susținută și de specialiștii Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), care subliniază că România este dominată de activitatea seismică din zona Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudini de 7,2 – 7,6, însă fără posibilitatea de a estima momentul exact.

Măsurile autorităților: o cursă contra cronometru

Pentru a veni în sprijinul locuitorilor și administrațiilor locale, autoritățile au lansat o hartă interactivă a zonelor de risc seismic. Acest instrument digital poate facilita accesarea fondurilor pentru consolidarea clădirilor, însă procesul este unul lent și complex. În prezent, se lucrează la documentația pentru alte 160 de imobile, însă ritmul intervențiilor rămâne mult sub nivelul necesar.

„Avem șantiere în lucru, dar bugetul local redus ne obligă să ne bazăm pe finanțările prin programul național și fondurile europene. Pe măsură ce completăm documentele solicitate, avansăm cu lucrările”, explică Răzvan Munteanu, director AMCCRS.

Reconsolidarea: un proces extrem de lent

O problemă majoră rămâne durata lucrărilor de consolidare. Unele clădiri se află în acest proces de ani de zile, iar locatarii și-au pierdut speranța că vor mai reveni în locuințele lor. Estimările inginerilor proiectanți sunt descurajatoare: la ritmul actual, ar fi nevoie de aproximativ 50 de ani pentru a finaliza consolidarea celor 3.000 de clădiri cu risc ridicat.

În fața acestui scenariu sumbru, specialiștii trag un semnal de alarmă asupra nevoii urgente de accelerare a procesului de consolidare și de alocare a unor resurse financiare mai mari pentru protejarea locuitorilor Capitalei.

Bucureștiul rămâne vulnerabil, iar viitorul său depinde de cât de rapid și eficient vor acționa autoritățile pentru a preveni o tragedie similară sau chiar mai mare decât cea din 1977.