Acesta a vorbit, întâi, despre cum România a ajutat Ucraina încă de la începutul invaziei rusești și o va face în continuare, dar nu justifică adoptarea acestei legi, care nu ajută cu absolut nimic.

„Ce ție nu-ți place altuia nu-i face. Poziția românilor față de soarta crudă a ucrainenilor care au fugit din calea gloanțelor a fost una absolut corectă și admirabilă. România a ajutat și trebuie să sprijine în continuare Ucraina în efortul său de a rezista războiului declanșat de Putin

Ce nu înțelege însă Kievul este faptul că orice mișcare bruscă prin care încearcă, sub presiunea momentului, să-și impună o linie nouă, agresivă, îndreptată împotriva minorităților nu ajută cu nimic”, a declarat Eugen Tomac.

Eugen Tomac îl îndeamnă pe Klaus Iohannis să intervină

Totodată, europarlamentarul PMP îl îndeamnă pe președintele Klaus Iohannis să poarte o discuție cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, având în vedere faptul că liderul de la Cotroceni, la rândul său, provine dintr-o comunitate minoritară.

„A refuza acestei comunități, care astăzi luptă, cot la cot cu ceilalți cetățeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Și este revoltătoare.

Președintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorități naționale are obligația, în numele statului român, să acționeze imediat și să-i explice lui Zelenski că atât minoritatea ucraineană, cât și refugiații de război primesc în prezent educație în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligația să facă același lucru.

Atât timp cât ucrainenii condamnă procesul sovietic de deznaționalizare și rusificare forțată, au obligația să nu uite că și românii au fost deznaționalizați, deportați și asimilați. Această politică trebuie să înceteze odată cu ieșirea de sub influența Moscovei. Kievul trebuie să înțeleagă: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, a mai spus Tomac.

Marian Gherman, despre legea care a scandalizat România

Jurnalistul Marian Gherman, originar din Cernăuți, s-a alăturat echipei Libertatea după izbucnirea războiului. Acesta a explicat de ce legea adoptată de Rada Supremă nu aduce schimbările așteptate de românii din Ucraina în ceea ce privește educația în limba maternă.

„Autoritățile ucrainene au anunțat adoptarea unei legi a minorităților naționale care „apropie tot mai mult Ucraina de UE și de Occident”. Ca pornire, ca idee, legea a fost necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în iunie, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE.

Comunitatea românească din Ucraina aștepta cu nerăbdare adoptarea acestei legi, recomandată și de Comisia de la Veneția”, a scris acesta.

Gherman a mai adăugat că „speranța a fost că legea că va elimina nedreptățile create de legea educației din 2017, care a redus substanțial dreptul dobândit anterior la studii în limba maternă.

Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate.

Este pentru prima dată când Ucraina se angajează la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică, lucru de altfel lăudabil. Kievul, de asemenea, își asumă – cel puțin declarativ – grija față de valorile și tradițiile minorităților sau ale comunităților naționale. Dar când căutăm în lege modul concret în care este rezolvată problema accesului la învățământ în limba maternă, rămânem dezamăgiți.

Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, spera că această lege va introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană.”