Leul a depășit pragul de 5 lei pentru un euro
Criza politică după primul tur al alegerilor declanșat turbulențele de pe piețele financiare. Moneda națională s-a depreciat cu peste 2% și a trecut de nivelul simbolic de 5 lei pentru un euro, scrie Bloomberg. Aceasta este o mișcare rară pe o piață în care Banca Națională a României a menținut un regim de flotare controlată.
Reacția pieței a venit imediat după anunțul privind rezultatele alegerilor și retragerea PSD de la guvernare, ceea ce a amplificat incertitudinea privind viitorul politic și economic al țării.
Banca Națională a refuzat să comenteze direct evoluțiile, dar purtătorul de cuvânt Dan Suciu a transmis că instituția analizează opțiuni pentru a gestiona fluxurile de capital, în condițiile în care intrările au scăzut, iar ieșirile s-au intensificat. BNR va urmări, potrivit acestuia, menținerea unui echilibru, într-un context de lichiditate redusă și creștere a ratelor de piață.
„Intrările de capital au scăzut în ultima perioadă, în timp ce ieșirile au crescut. Banca centrală caută un echilibru optim între cele două, având în vedere că lichiditatea va scădea, iar ratele de pe piață vor crește”, a spus Dan Suciu pentru Bloomberg.
Piețele financiare reacționează negativ
Deprecierea leului a fost însoțită de o scădere a indicelui BET cu 3% și de o vânzare agresivă de obligațiuni. Randamentele titlurilor de stat în lei cu scadență la 10 ani au urcat cu peste 50 de puncte de bază, depășind 8%. În paralel, obligațiunile denominate în dolari au fost printre cele mai slab performante din rândul țărilor emergente.
Valentin Tătaru, economist-șef ING România, a subliniat presiunea accentuată asupra leului în ultimele zile. ING estimează un curs de 5,05 lei pentru un euro la final de an, dar notează că sunt posibile depășiri temporare spre 5,10 lei, în funcție de evoluțiile politice.
„Considerăm că banca centrală este capabilă și dispusă să traseze o nouă linie de apărare pentru cursul valutar, dar va fi nevoie de puțin timp pentru ca piața să se stabilizeze, având în vedere contextul electoral și incertitudinea politică generală,” a spus Tătaru pentru sursa citată.
Riscuri majore asupra deficitului bugetar și ratingului de țară
Într-un context economic fragil, temerile legate de deficitul bugetar – cel mai mare din Uniunea Europeană – cresc. Bloomberg reamintește că România riscă o retrogradare la nivelul „junk”, potrivit unui avertisment transmis în martie de Moody’s Ratings, din cauza eșecurilor în consolidarea fiscală și a instabilității politice.
Potrivit lui Sergey Dergachev, analist la Union Investment Privatfonds GmbH, investitorii vor aștepta rezultatul turului doi și conturarea unui guvern stabil pentru a decide dacă mai susțin România. El consideră că o relație solidă între viitorul președinte și guvern este esențială pentru a redresa situația fiscală și pentru continuarea reformelor necesare.
„Trebuie să așteptăm turul doi al alegerilor pentru a avea mai multă claritate în privința președintelui și a guvernului. Din punctul de vedere al investitorilor, o relație bună între președinte și guvern este esențială pentru a readuce sub control situația fiscală și a face unele reforme cheie”, a declarat Sergey Dergachev.
Bloomberg notează că George Simion, liderul AUR, este favoritul actual pentru a câștiga președinția. Publicația îl descrie drept un ultranaționalist cu poziții ostile față de Ucraina și UE. Accesul său la putere ar putea adânci ruptura cu Bruxelles-ul și ar alimenta îngrijorările legate de traiectoria României.
