Piața valutară din România a fost zguduită marți de o evoluție neașteptată: euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, atingând un maxim istoric. Această creștere semnificativă vine la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, iar instabilitatea politică a amplificat tensiunile economice. Banca Națională a României intervine activ pentru a stabiliza situația, iar analistii economici avertizează că efectele acestei volatilitați pot fi resimțite pe termen scurt, având un impact direct asupra cursului de schimb și dobânzilor.
Un nou record pe piața valutară: euro sparge bariera de 5 lei
Banca Națională a României a publicat marți un curs de referință de 5,0378 lei pentru un euro, semnalând o depreciere accentuată a monedei naționale.
Comparativ cu ziua precedentă, euro a crescut cu 0,0603 lei, adică o apreciere de 1,21%. Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată de moneda europeană în raport cu leul.
Cursul BNR de azi a fost actualizat in jurul orei 13:00 și se prezintă astfel:
- Dolar American (USD) – 4.4517 lei
- Lira sterlină – 5.9272 lei
- Gramul de aur – 483.5504 lei
Această evoluție a cursului vine în urma rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică.
Incertitudinea politică a amplificat tensiunile din piața valutară, în condițiile în care investitorii reacționează imediat la orice semnal de instabilitate.
BNR încearcă să calmeze piața: „Atragem lichiditate, dobânzile cresc”
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a confirmat că există o presiune evidentă pe piața valutară în aceste zile. El a precizat că banca centrală a intervenit pentru a atrage lichiditatea în exces din sistem, fapt ce a dus la creșterea dobânzilor interbancare.
„Dacă vă uitaţi şi astăzi, dobânzile au crescut la ROBOR. Şi încercăm să găsim o cale de echilibru, un optim pentru această situaţie”, a declarat acesta, subliniind că instituția caută o soluție de echilibru.
În spațiul public au apărut speculații potrivit cărora BNR ar fi intervenit masiv pentru a stabiliza cursul. Analistul Iancu Guda a susținut, într-o postare virală, că „BNR a aruncat în primele două zile după alegeri 3 miliarde de euro ca să ţină RON stabil”. El a publicat și un grafic Reuters care ar sprijini această afirmație.
Potrivit lui, „în numai 36 ore” după primul tur al alegerilor, BNR a epuizat 4% din rezerva valutară pentru a apăra leul.
„BNR a aruncat în primele două zile după alegeri 3 MILIARDE euro ca să ţină RON stabil, adica 4% din toată rezerva naşională. În numai 36 ore, doar din cauza alegerilor din primul tur … triplu decât în prima săptămână de COVID-19 şi dublu faţă de declansarea razboiului din Ucraina de Rusia”, a scris economistul pe Facebook.
Dan Suciu a recunoscut și el că există dificultăți în ceea ce privește evoluția monedei naționale, dar nu a confirmat spusele lui Guda. Potrivit acestuia, s-au luat măsuri pentru a atrage lichiditatea excesivă din piață.
„Nu confirm, eu nu pot să comentez în termenii aceştia, însă vă pot spune altfel. Vă pot spune că, într-adevăr, e o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă şi, în consecinţă”, a declarat Dan Suciu”, a spus Dan Suciu.
Avertismente dure privind riscurile economice
Iancu Guda a mers și mai departe în analiza sa, avertizând că România riscă un colaps financiar dacă ritmul actual continuă. El susține că țara ar putea rămâne fără fonduri în 20-30 de zile.
Potrivit acestuia, cursul valutar ar putea depăși 6 lei pentru un euro, iar inflația ar urca peste 15%. În plus, dobânzile ar putea trece de 10%, cu efecte severe asupra economiei.
„Stingem lumina! Este simplu si clar”, a concluzionat Guda în postarea sa.
Creditorii bat în retragere: lipsă de interes pentru titlurile de stat
Pe fondul acestei incertitudini, Ministerul Finanțelor nu a reușit să atragă suma dorită de pe piața internă. Deși a încercat să împrumute 500 de milioane de lei pe o perioadă de patru ani, investitorii s-au arătat reticenți.
Profesorul Cristian Năsulea a explicat la Digi 24 că această lipsă de apetit din partea creditorilor este de înțeles.
„Este absolut normal ca în această situație de instabilitate și incertitudine, creditorii care cumpără în mod uzual datorie publică a statului român să nu dorească să facă acest lucru, pentru că știu că și în scenariul în care vor exista perturbări minime, în care situația se stabilizează într-o perioadă relativ scurtă, tot vor putea să cumpere datorie publică a statului român în condițiile mai bune. Practic, vom plăti dobânzi mai mari din cauza acestei instabilități, ușor mai mari.
Dacă lucrurile merg într-o direcție bună, dacă viitorul președinte va arăta că rămânem pe un parcurs pro-european, pro-piață liberă și că vrem în continuare să participăm la sistemul economic internațional, atunci fluctuația dobânzilor va fi relativ mică. Însă chiar și așa, este mai interesant pentru creditori să vină și să cumpere titluri de stat sau să participe la alte forme de creditare a statului român, puțin mai târziu”, a declarat el.
El a adăugat că, în cel mai bun caz, statul va fi nevoit să plătească dobânzi mai mari. Totuși, dacă noul președinte va garanta o orientare pro-europeană, situația s-ar putea stabiliza, iar investitorii ar putea reveni pe piață.
