Cutremur în sistemul de pensii private. Economiștii anunță comisioane mai mult decât duble

Economistul George Moț a publicat o analiză detaliată privind impactul viitoarei legi a plății pensiilor private asupra comisioanelor de administrare. Documentul legislativ propune tarife considerabil mai mari decât cele aplicate în prezent în Pilonul 2, în ciuda unei structuri de portofoliu mult simplificate. Conform lui Moț, diferența dintre complexitatea administrării și nivelul perceput al comisionului ridică semne serioase de întrebare. În plus, există îndoieli că furnizorii vor fi interesați să ofere anumite tipuri de fonduri din cauza cerințelor de capital și a costurilor implicate.

Creșterea comisioanelor în sistemul de pensii private

Proiectul legislativ privind plata pensiilor private introduce comisioane de administrare mai mult decât duble față de cele actuale din Pilonul 2.

Analiza lui George Moț subliniază că aceste sume suplimentare se aplică în condițiile unei structuri a portofoliilor semnificativ mai simple. De exemplu, fondurile de plată programată ar urma să includă în principal depozite și instrumente cu venit fix.

Aceste instrumente nu sunt alese la întâmplare. Potrivit documentului, portofoliile se vor limita la titluri de stat și obligațiuni supranaționale.

Moț evidențiază că, deși se poate atinge un comision maxim potențial de 0,07% în Pilonul 2, acest nivel nu pare justificat raportat la complexitatea scăzută a administrării. În prezent, cinci fonduri din Pilonul 2 aplică un comision de 0,02%, iar două fonduri percep 0,03%.

„Un pricing table…dar pentru comisionul de administrare din sistemul pensiilor private.

Diferențe majore între tipurile de fonduri

Economistul atrage atenția că administrarea unui fond nu înseamnă doar gestionarea portofoliului investițional. Complexitatea operațiunilor variază semnificativ, iar cele mai complicate sunt fondurile de plăți viagere. Acestea presupun evaluarea riscului de longevitate, un factor important în planificarea financiară pe termen lung.

Există trei tipuri principale de plăți viagere: pensie viageră pentru o singură persoană, pensie viageră cu componentă de supraviețuitor și pensie viageră cu perioadă certă.

Fiecare categorie implică calcule și evaluări detaliate pentru a asigura sustenabilitatea fondului. În aceste condiții, Moț ridică problema uniformității comisioanelor între fondurile de plăți programate și cele de plăți viagere.

„Cu atât mai mult cu cât vorbim despre 3 sub-categorii de plăți viagere:

a)pensie viageră pentru o singură persoană,

b)pensie viageră cu componentă de supraviețuitor,

c)pensie viageră cu perioadă certă”, explică Moț.

Risc scăzut de interes pentru anumite fonduri

Un aspect esențial al dezbaterii este atractivitatea scăzută pentru furnizorii de fonduri viagere. Moț întreabă câți actori din piață vor fi dispuși să lanseze astfel de produse, având în vedere că nivelul comisionului este identic cu cel al fondurilor de plăți programate, dar costurile și complexitatea sunt semnificativ mai mari.

Mai mult, legislația impune un capital minim de 4 milioane de euro pentru fondurile de plăți viagere, în timp ce pentru fondurile de plăți programate cerința este de doar 1,5 milioane de euro.

Diferența de capital inițial se adaugă provocărilor de administrare, ceea ce poate reduce motivația operatorilor de a intra pe acest segment.

„Și ajungem astfel la o altă problemă a acestei legi. În condițiile în care comisionul pentru furnizorii de plăți programate și furnizorii de plăți viagere este identic, dar complexitatea și costurile administrării unui fond de plăți viagere sunt în mod clar mai ridicate, câți furnizori se vor înghesui să ofere fonduri de plăți viagere? Nu mai zic că fondurile de plăți viagere necesită și un capital minim de 4 mil. de euro față de 1,5 mil. de euro pentru un fond de plăți programate”, mai precizează Moț.

Propuneri pentru stimularea performanței

În analiza sa, Moț sugerează o abordare diferită pentru remunerarea furnizorilor. El propune ca aceștia să fie recompensați mai ales în funcție de performanța investițională. Un comision de succes, calculat din profiturile generate, ar fi în opinia sa un stimulent mai eficient.

Comisionul de administrare ar trebui, potrivit economistului, să fie stabilit la un nivel minim suficient pentru a acoperi costurile de funcționare ale furnizorului.

Această strategie ar putea încuraja operatorii să obțină randamente mai bune pentru participanți, evitând în același timp supraîncărcarea cu taxe fixe indiferent de rezultate.

„În plus mi-ar plăcea să văd că furnizorii sunt recompensați mai degrabă pentru rezultatele obținute. Consider un stimulent mult mai bun oferirea unui comision de succes din profiturile obținute. Iar comisionul din administrare să fie stabilit la un nivel minim suficient să acopere funcționarea furnizorului”, precizează economistul.

Contextul actual al pieței

Datele prezentate în postarea lui Moț arată clar situația de pe piața actuală a Pilonului 2. Cinci fonduri aplică un comision de 0,02%, iar două fonduri percep 0,03%.

Nivelurile propuse în noul proiect de lege ar depăși cu mult aceste valori, ceea ce ar marca o schimbare semnificativă pentru participanți.

Deși legea urmărește uniformizarea și clarificarea modului de plată a pensiilor private, efectele secundare asupra costurilor finale nu pot fi ignorate. Rămâne de văzut dacă aceste modificări vor fi acceptate în forma actuală sau dacă vor suferi ajustări pentru a echilibra interesul furnizorilor cu cel al beneficiarilor.