Ionuț Dumitru: Deficitul de cont curent este cauzat în mare parte de stat
Economistul Ionuț Dumitru, care este consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a explicat care sunt cauzele situației economice actuale și cum diferă aceasta față de criza financiară din 2008. El a spus că România se confruntă acum cu o problemă clasică de „deficite gemene” – adică are atât un deficit bugetar mare, cât și un deficit de cont curent.
Totuși, el a subliniat că, spre deosebire de criza din 2008, când am avut un dezechilibru similar, problema de acum vine în principal din sectorul public. Cu alte cuvinte, a spus că deficitul de cont curent este cauzat în mare parte de cheltuielile statului.
Dumitru a mai precizat că, din fericire, sectorul privat pare să fie mai echilibrat acum. El a arătat că firmele și populația nu mai au aceleași datorii sau dezechilibre ca înainte de criza financiară din 2008 și că acest sector este mai rezistent în fața problemelor economice.
Totuși, economistul a avertizat că, atunci când statul va începe să-și reducă cheltuielile, acest lucru va avea un impact și asupra sectorului privat, iar aceste efecte nu pot fi ignorate.
„România se confruntă cu o problemă ca la carte de deficite gemene şi avem o poziţionare care nu ne avantajează deloc. Deci ieşim în relief cumva, Dacă ne uităm la dezechilibrele pe care le avem vom constata că spre deosebire de criza fianciară, când aveam un dezechilibru similar, deficitul de cont curent şi un deficit bugetar mare, de data aceasta avem o problemă explicată într-o proporie covârşitoare de sectorul public.
Adică dacă ne uităm la deficitul de cont curent, el este covârşitor explicat de deficitul bugetar. Din fericire, faţă de criza financiară diferă faptul că sectorul privat pare că este mai echilibrat, adică nu mai avem deficitele foarte mari pe care acest sector le acumulase in perioada pre-criza financiară şi avem un sector privat care pare mai rezilient acum.”
Ionuț Dumitru: Nu putem vorbi despre creștere economică cât timp avem un deficit uriaș
Economistul Ionuț Dumitru a spus că România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din Europa – 9,3% – și că acesta este al doilea cel mai mare din ultimii 30 de ani. El a mai menționat că, spre deosebire de criza financiară din 2008, care a fost o criză globală, situația de acum este una specifică României, adică generată în principal de probleme interne.
Dumitru a explicat că, potrivit analizei economice, măsurile de reducere a deficitului bugetar pot fi mai prietenoase sau mai dure pentru economie, dar, indiferent de tipul lor – fie că vorbim de creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli sau creșteri de venituri – toate au un impact negativ asupra economiei.
El a subliniat că aceste măsuri, indiferent de forma lor, afectează creșterea economică, și acest efect este unul negativ, de la cele mai mari la cele mai mici niveluri.
„Comparativ cu criza financiară, mai trebuie adăugat că acolo era o criză globală. Astăzi, În România avem o criză a noastră, particulară. Impactul asupra creşterii economice, atât pe partea de creşteri de venituri, cât şi pe partea de tăieri de cheltuieli, este negativ, de sus până în jos.
Creșterea economică nu poate fi prioritatea acum
Economistul a spus că în acest moment nu are rost să se vorbească despre cum să crească economia sau cât de mult, atâta timp cât este nevoie de o ajustare foarte mare a deficitului bugetar.
El a explicat că trebuie ales între două variante: o ajustare economică care să ducă la suferințe mai mici pe termen lung sau una care să provoace mai multă suferință. A subliniat că este important ca soluțiile luate să fie bine gândite, astfel încât efectele negative să fie cât mai mici. Totuși, a atras atenția că aceste efecte negative nu pot fi evitate complet.
Dumitru a spus și că, atunci când se discută despre măsuri concrete, apare mereu ideea creșterii TVA. El a explicat că acest tip de taxă – pe consum – are cel mai mic impact negativ, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
În schimb, alte tipuri de taxe ar avea efecte negative mai mari. Tot el a adăugat că și în ceea ce privește cheltuielile statului, unele sunt mai dăunătoare decât altele și pot fi ordonate în funcție de cât rău fac economiei.
„Problema se pune între a avea o ajustare economică, pentru ca în final să avem o suferinţă economică mai mică, sau una mai mare. Şi trebuie să alegem cu discernământ aceste soluţii pe care le avem la îndemână, pentru a minimiza impactul negativ. Dar impactul negativ este un dat cu care trebuie să lucrăm.
Sunt alte taxe care au un impact negativ mai puternic şi pe termen scurt şi pe termen lung. Iar pe partea de cheltuieli, de asemenea, se pot ierarhiza cheltuielile care sunt mai nocive.”
