Curs BNR, 18 august 2025. Leul se apreciază în fața lirei sterline și a principalelor valute
Banca Națională a României (BNR) a publicat luni, 18 august 2025, noile cotații valutare, iar datele indică o evoluție pozitivă pentru moneda națională. Leul românesc a câștigat aproape doi bani în raport cu lira sterlină, care a fost cotată la 5,8677 lei.
Tendința de întărire a leului nu s-a limitat însă la moneda britanică. Potrivit BNR, leul s-a apreciat și în fața monedei unice europene, cursul oficial pentru euro fiind stabilit la 5,0588 lei. În raport cu dolarul american, leul s-a consolidat la 4,3326 lei, iar față de francul elvețian la 5,3652 lei.
Pe piața metalelor prețioase, gramul de aur a consemnat o scădere notabilă, de peste un leu, ajungând la 466,4968 lei. Este cel mai redus nivel înregistrat începând cu 28 iulie 2025, ceea ce marchează o corecție semnificativă după creșterile din ultima perioadă.
Astfel, debutul săptămânii aduce un context favorabil pentru leu, pe fondul unor ajustări pe piețele internaționale, cu impact atât asupra cursului valutar, cât și asupra pieței aurului.
BNR transmite că România nu riscă falimentul și că salariile și pensiile sunt garantate
România nu se află în pericol de faliment, dă asigurări Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un moment în care opinia publică este tot mai neliniștită de zvonurile privind incapacitatea statului de a-și onora obligațiile sociale. Oficialul subliniază însă că măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan sunt inevitabile pentru a evita o criză financiară de amploare.
Potrivit lui Vasilescu, termenii „faliment al țării” și „incapacitate de plată” sunt adesea confundați. Primul aparține limbajului popular, în timp ce al doilea definește în economie situația în care statul nu-și mai poate onora temporar obligațiile financiare.
„România nu este în această situație. Salariile și pensiile au acoperire, sunt garantate și vor fi achitate la timp”, a precizat reprezentantul BNR.
Instalarea Guvernului Bolojan la Palatul Victoria a readus în atenție un pachet de măsuri de austeritate, contestat de o parte a opiniei publice. Totuși, avertizează Vasilescu, aceste ajustări sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru a preveni un scenariu de incapacitate de plată.
„Nu vorbim despre un faliment național, ci despre o nevoie urgentă de ajustare fiscală”, a punctat el.
De altfel, România a cunoscut în istoria modernă doar două episoade de încetare a plăților: în 1933, în plină criză interbelică, și în 1981, când șocurile petroliere și datoria externă uriașă au adus economia într-un impas major. Ambele momente rămân avertismente puternice pentru prezent. Mai mult aici.
