Cum ne petrecem criza?

Un scut în faţa unei crize este tocmai un deficit bugetar mic; cel chivernisit şi econom va fi mai puţin afectat decåt cel obişnuit să cheltuie tot.
E neclar încă modul în care criza de pe pieţele internaţionale a afectat/va afecta Romånia. Va fi efectul simţit cu întårziere sau deja ce a fost mai rău a trecut? Cu excepţia pieţei de capital, celelalte domenii nu par a fi încă lovite. Zona construcţiilor, de exemplu, şi-a continuat creşterea explozivă în

Un scut în faţa unei crize este tocmai un deficit bugetar mic; cel chivernisit şi econom va fi mai puţin afectat decåt cel obişnuit să cheltuie tot.

E neclar încă modul în care criza de pe pieţele internaţionale a afectat/va afecta Romånia. Va fi efectul simţit cu întårziere sau deja ce a fost mai rău a trecut? Cu excepţia pieţei de capital, celelalte domenii nu par a fi încă lovite. Zona construcţiilor, de exemplu, şi-a continuat creşterea explozivă în prima parte a anului, ritmul de creştere menţinåndu-se la peste 30%. Investiţiile străine aproape că s-au dublat în primele cinci luni, iar leul romånesc nu pare să fie o monedă de care să fugă investitorii. Ce-i drept, se vorbeşte despre o scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară şi de o reducere a numărului de tranzacţii, dar este vorba de un domeniu unde unele preţuri deveniseră neverosimile.

La fel, se discută şi despre un efect indirect – şi anume că problemele din domeniul imobiliar din Spania ar putea trimite acasă cåteva sute de mii de muncitori romåni. Fenomenul nu pare să fie însă resimţit, dacă ne uităm la sumele trimise în ţară de către muncitorii din afară, sume care nu au scăzut deloc, şi la menţinerea deficitului de forţă de muncă de pe şantierele romåneşti. Tot în această perioadă, de nervozitate şi încordare pe pieţele internaţionale, Voestalpine dă de înţeles că a ales Romånia ca loc al viitoarei sale investiţii, de cinci-şapte miliarde de euro, într-un combinat siderurgic, cumpărånd primele 100 de hectare. O investiţie de care Romånia are mare nevoie şi care ar putea schimba faţa economiei romåneşti.

Deci, rezumånd, emoţie şi scăderi mari pe piaţa de capital, posibile corecţii la preţul caselor şi… cam atåt? Doar aşa de puţin să fim afectaţi de o furtună despre care mulţi analişti străini spuneau că va avea drept victime mai ales ţările cu economii emergente, iar alţii specificau clar că va fi vorba şi de Romånia? E încă devreme să putem da un răspuns tranşant, dar e foarte posibil ca efectele să rămånă minore. Pericolul vine şi din interior: Guvernul nu se poate abţine să nu se joace la butoane într-un an electoral şi ba mai găseşte brusc justificări pentru mărirea salariului minim, după ce săptămåni în şir avea argumente contrare, ba sesizează un excedent care trebuie folosit la mărirea pensiilor începånd exact cam din luna în care vor fi alegeri. Acestea sunt pericole pentru că un scut în faţa unei crize este tocmai un deficit bugetar mic; altfel spus, cel chivernisit şi econom va fi mai puţin afectat decåt cel obişnuit să cheltuie tot ce are prin buzunare şi să se mai şi împrumute de la o leafă la alta.

Criza care i-a scos pe americani din case încă nu a trecut. Nici efectele şi nici durata ei nu pot fi încă estimate. De aceea trebuie să avem grijă să evităm excesele de orice fel, pentru a nu fi nevoiţi să testăm pe pielea proprie cåt de rezistentă sau vulnerabilă este o economie ca a noastră, aflată încă la pubertate.