Cuiul lui Pepelea: reorganizarea cercetarii

Romania se confrunta astazi cu un paradox greu de inteles pentru un observator din exterior. Pe de o parte, exista un sector industrial caracterizat printr-o productivitate extrem de scazuta, din cauza tehnologiilor si utilajelor inapoiate, iar pe de alta parte, exista un puternic sector de cercetare, sector chemat, intre altele, sa dezvolte tehnologii si utilaje avansate, ramas in mare parte nefolosit, din lipsa unei finantari corespunzatoare. In opinia mea, de vina este lipsa de comunicare int

Romania se confrunta astazi cu un paradox greu de inteles pentru un observator din exterior. Pe de o parte, exista un sector industrial caracterizat printr-o productivitate extrem de scazuta, din cauza tehnologiilor si utilajelor inapoiate, iar pe de alta parte, exista un puternic sector de cercetare, sector chemat, intre altele, sa dezvolte tehnologii si utilaje avansate, ramas in mare parte nefolosit, din lipsa unei finantari corespunzatoare. In opinia mea, de vina este lipsa de comunicare intre cei capabili si dispusi sa dezvolte tehnologii avansate si cei care au nevoie de ele.
In prezent, in sectorul cercetarii stiintifice, lucrurile se desfasoara aproximativ dupa scenariul descris in continuare. Institutele, universitatile, laboratoarele desfasoara anumite cercetari, considerate de conducerea acestora sau de catre ministerul de resort ca fiind importante si utile. Rezultatele sunt mediatizate prin diverse mijloace, mai mult sau mai putin inspirate, apoi se asteapta sosirea clientilor care sa aplice rezultatele cercetarii. In cazurile fericite acestia sosesc, in celelalte, din pacate foarte multe, asteptarea se dovedeste a fi lunga si zadarnica. Timp, bani, talent si energie umana risipite in eforturi inutile.
Trebuie incercata varianta inversa, adica trebuie vazut care este cererea sociala. Este necesar ca Ministerul Cercetarii sa trimita un chestionar agentilor economici prin care acestia sa fie rugati sa descrie, pe scurt si cat mai concret cu putinta, de ce anume instalatie, dispozitiv, tehnologie, documentatie, solutie tehnica, imbunatatire, software etc. au nevoie. Cei chestionati trebuie incurajati sa aminteasca chiar de problemele marunte, de orice amanunt care ar ajuta la cresterea productivitatii. Acest chestionar actualizat periodic trebuie facut apoi public fie prin intermediul presei centrale, fie printr-un buletin informativ anume destinat acestui scop, tiparit in tiraj de masa. Pentru reducerea cheltuielilor, buletinul poate fi editat cat mai simplu, fara grafica sau ilustratii, pe hartie de ziar.
Solutii simple pentru probleme complicate
Lista trebuie sa contina descrierea pe scurt a problemei, datele de identificare ale solicitantului si, eventual, suma pe care este dispus s-o cheltuiasca pentru rezolvarea ei. Dupa intocmirea si publicarea listei amintite, misiunea ministerului inceteaza. Rezultatele complete ale chestionarului (descrierea problemei, numele si adresa solicitantului) trebuie sa fie publice si deschise tuturor, caracteristici esentiale pentru reusita actiunii. Lista o data facuta publica, institute, laboratoare, universitati, grupuri ad-hoc de cercetatori, companii particulare si bineinteles persoane individuale, care considera ca pot da solutia uneia sau alteia dintre problemele propuse, isi vor prezenta direct agentului economic ofertele de servicii. Singurul in masura sa faca selectia trebuie sa fie potentialul beneficiar, adica cel caruia trebuie sa i se rezolve problema, care plateste direct si cunoaste cel mai bine de ce are nevoie.
Orice alt criteriu, orice bariera administrativa, orice preselectie a ofertantilor – oricare ar fi pretextul invocat – trebuie sa fie cu desavarsire excluse. Un bun profesionist nu se teme de invazia profanilor in domeniul sau si nu are nevoie de protectii administrative. In cele din urma, telul este rezolvarea in sine a problemei ridicate de societate, si nu cine este cel care o face. Cum bine s-a spus, nu conteaza culoarea pisicii, important este sa prinda soareci. Concurenta reala este singura garantie a calitatii, adevar foarte adesea uitat. Evident, potentialul beneficiar, avand in joc banii proprii, va alege (daca este cazul) oferta cea mai credibila si avantajoasa. S-ar realiza astfel ceea ce, din punct de vedere economic, se cheama Bursa stiintifica si tehnologica.
Cum poate fi realizat, practic, un astfel de chestionar? Voi da doar cateva sugestii. Pentru inceput, poate fi trimis sub forma unei scrisori cu raspuns platit agentilor economici care desfasoara activitate. Bineinteles, nu trebuie trimis tuturor dintr-o data, lista poate fi si partiala la inceput, oricum necesitand actualizare periodica, incepandu-se, de exemplu, numai cu un anumit segment al industriei. Pe masura trecerii timpului, segmentul va fi extins, procedurile vor fi perfectionate, eliminandu-se disfunctionalitatile aparute pe parcurs.
Modelul american de organizare a cercetarii
O alta solutie, mai costisitoare insa, este sa se apeleze la un institut de sondare a pietei. Oricare ar fi varianta adoptata, daca sistemul are succes si este suficient de bine popularizat, dupa un timp nici nu va mai fi nevoie sa fie trimise chestionare agentilor economici. Acestia vor sti de acum ca un minister sau o agentie a Guvernului se ocupa cu colectarea problemelor tehnice. Cand vor avea ceva de rezolvat vor transmite din proprie initiativa doleantele lor agentiei respective care, la randul sau, se va obliga sa le popularizeze. In acest scop vor fi suficiente o casuta postala, o linie telefonica speciala sau o adresa de e-mail.
Ideea nu este originala. In diverse variante ea se practica de mult timp in tarile dezvoltate. De exemplu, revista Photonics Spectra, care circula simultan in mediile stiintifice si de afaceri din domeniul optoelectronicii din SUA, contine o rubrica intitulata Photonics Problem-Solver, unde diversi manageri de intreprinderi (si nu numai) descriu problemele tehnice pe care le au. De exemplu (am ales la intamplare): „Am nevoie de un sfredel cu laser alimentat de la baterie sau de la un panou de celule solare. Dispozitivul trebuie sa fie prevazut cu senzor de temperatura, care sa-l opreasca atunci cand se supraincalzeste si sa-l reporneasca dupa ce se raceste”. Urmeaza datele de identificare ale solicitantului. Foarte interesant este ca aceasta revista, realizata in conditii grafice exceptionale, se poate obtine, la cerere, gratuit. In Romania, din pacate, nu exista o publicatie care sa circule simultan in mediile stiintifice si de afaceri. Din acest motiv, am propus aici mijlocirea ministerului.
Cand trebuie inceput? Daca se poate, imediat. Situatia actuala a Romaniei nu mai permite discutii academice despre rostul, telul sau calitatea cercetarii stiintifice. Asa cum am aratat, aplicarea propunerii nu costa mai nimic, rolul Guvernului fiind numai acela de a pune in legatura cererea cu oferta. Detaliile tehnice, termenele, banii vor fi obiectul discutiilor directe dintre parteneri.
Propunerea facuta aici nu reprezinta o bagheta fermecata capabila sa rezolve peste noapte toate problemele cercetarii romanesti. Nimic nu va impiedica Guvernul sa finanteze, ca si pana acum, temele mari, fundamentale, ambitioase, cu bataie lunga, aducatoare de prestigiu international, care isi vor arata roadele numai dupa un anumit numar de ani. Paralel cu aceste fonduri nu trebuie insa ignorate aplicatiile imediate ale cercetarii, poate mai putin spectaculoase decat cercetarile fundamentale, dar care aduc profit imediat.    

Avantajele finantarii cercetarii de catre beneficiari
· Cheltuieli minime din partea Guvernului. Singurele cheltuieli vor fi cele pentru asigurarea publicitatii, care, dupa un anumit timp, pot fi aduse, practic, la zero. Cercetarea stiintifica si tehnologica va fi finantata direct de sectorul economic, nu de-a valma prin intermediul unei taxe oarecare impuse tuturor agentilor economici (vezi faimosul 1%), ci numai de cei care au realmente nevoie de ea, ceea ce reprezinta din punct de vedere moral un prim gest de dreptate. De asemenea, banii sunt dirijati automat (printr-un mecanism obiectiv caracteristic economiei de piata si nu prin mecanisme administrative subiective) spre sectorul de cercetare care dovedeste ca desfasoara o activitate utila social, ceea ce reprezinta un al doilea gest de dreptate.
· Orientarea obiectiva a politicii cercetarii. Prioritatile in cercetare, deci si dirijarea fondurilor bugetare destinate cercetarii, sunt stabilite de catre minister tinandu-se seama de avizul unor comisii de specialisti. Nu contest nici autoritatea stiintifica a membrilor acestor comisii si nici buna lor credinta. Totusi, deciziile acestora sunt r
intr-o buna masura subiective. Daca se da curs propunerii avansate mai sus, se poate constata exact ce anume cere acum societatea de la cercetarea stiintifica.r
• Eliminarea interventiei autoritatilor in relatia dintre parteneri, evitandu-se astfel abuzurile administrative, subiectivismul birocratic, coruptia si clientelismul politic.r
r