”În ultimii doi ani afacerea noastră a scăzut cu 95%. Suntem un birou cu 43 oameni şi niciun telefon nu sună’, a afirmat Jannis Papagrigorakis, fondatorul şi directorul executiv al JEPA, o firmă de inginerie pentru proiecte electronice majore. Lista de proiecte pentru care a lucrat este impresionantă, variind de la noul Muzeu Acropolis la aeroportul londonez Heathrow.

Sectorul privat elen, care a reprezentat 97% din ordinele JEPA în urmă cu trei ani, s-a prăbuşit. Pe atunci, compania avea afaceri de la bănci, hoteluri şi restaurante. A urmat însă dezastrul financiar.

În timp ce unii oficiali de stat pleacă acasă chiar înainte de pauza de masă, majoritatea întreprinzătorilor privaţi muncesc din greu. La JEPA, norma este de 15 ore pe zi la fel ca şi munca în week-end. Multe întreprinderi de stat, în schimb, pur şi simplu nu au ‘niciun motiv să existe’, se plânge Papagrigorakis. El a menţionat exemplul celebru al biroului care superviza recuperarea unui lac care a dispărut în 1957.

În Grecia, unul din patru angajaţi lucrează pentru stat. Industria reprezintă doar circa 12% din PIB – aproximativ jumătate din cel german. Întreprinderile mici şi mijlocii constituie cea mai mare parte a economiei greceşti. Ele au punctele lor forte. Absolvenţii de facultate greci sunt bine instruiţi.

‘Am fost plăcut surprins de nivelul ridicat de competenţă pe care l-am întâlnit acolo,’ spune Byron Vargas, director tehnic la filiala greacă a Bosch and Siemens Household Appliances (BSH), timp de un an. Compania a operat în Grecia de la sfârşitul anilor 1970, producând frigidere şi sobe în două fabrici.

În Grecia au existat odată industrii puternice, cum ar fi textilele. Dar şi-au pierdut avantajul competitiv atunci când Grecia a trebuit brusc să concureze cu ţări est-europene în cadrul UE. Au existat puţine investiţii noi de atunci iar mulţi întreprinzători greci şi-au plasat banii în ţări balcanice.

Astăzi, economia Greciei are o problemă de imagine – chiar în interiorul propriilor graniţe. ‘Mulţi greci nu cred că o calitate înaltă a producţiei este posibilă aici’, spune Vargas. Unele companii greceşti îşi ascund chiar originea, a afirmat un reprezentant al industriei din Atena, menţionând o companie farmaceutică care îşi comercializează produsele printr-o firmă străină de PR.

Reputaţia ţării nu este singura problema cu care se confruntă companiile greceşti. Colapsul consumului intern arată că nu se înregistrează prea multe profituri. Şi BSH şi-a văzut scăzând vânzările în Grecia, anul trecut, şi a fost nevoit să concedieze personal. Dar compania germană poate folosi capacitatea de producţie din Grecia pentru a furniza produse pe alte pieţe ale UE. Multe companii greceşti sunt însă mult prea mici pentru a avea un rol internaţional.

Companiile mijlocii de inginerie din Grecia mai au doar cinci sau şase angajaţi, prea puţini pentru a intra în competiţie pentru proiecte mari. Pe de alta parte, JEPA este implicată în proiecte majore în ţări ca Ucraina, Nigeria şi Irak. Papagrigorakis şi echipa sa au devenit recent parte dintr-o cooperare de inginerie numită Sibraxis. În total, aproximativ 250 de ingineri şi designeri îşi oferă serviciile în comun. Grupul este probabil primul de acest gen, spune Papagrigorakis, şi a fost creat din necesitate.

Companiile consideră că guvernul grec nu este de ajutor când este vorba de investiţii interne. ‘Procesul de autorizare trebuie ameliorat. În caz contrar, ţara este lipsită de o oportunitate majoră’, spune Vargas. Statul grec a devenit conştient de faptul că trebuie să facă mai mult pentru a asigura noi investiţii. ‘Depăşirea obstacolelor’ este numele unei conferinţe organizată vineri de organizaţia guvernamentală ”Invest in Greece”. În cadrul conferinţei, va fi prezentată o lege adoptată în februarie, care vizează facilitarea investiţiilor în Grecia.

Noile reguli se aplică însă numai pentru proiecte mari, cum ar fi privatizarea fostului aeroport din Atena, Ellinikon. La începutul anului, guvernul grec părea să fi ajuns la un acord privind vânzarea aeroportului unor investitori din Qatar. De atunci, negocierile au stagnat. Vargas crede că guvernul nu ar trebui să se focalizeze exclusiv pe mega-acorduri, ci şi privind companiile mijlocii, unde în opinia sa potenţialul este foarte mare.

Pentru Papagrigorakis şi angajaţii săi, comenzile noi nu vor veni prea curând. Fondatorul companiei spune că JEPA a fost doar în măsură să evite concedierile, prin reducerea salariilor. În plus, a început să consume din capitalul pe care compania l-a construit în ultimii 10 ani.