Cristian Bușoi a prezentat cele mai bune măsuri pentru soluționarea lipsei de vaccin anti-covid

Cristian Bușoi a prezentat cele mai bune măsuri pentru soluționarea lipsei de vaccin anti-covid
Publicat de Valentina Drăgoi la 12 mai 2021, 12:44

Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi vine cu o serie de precizări legate de lipsa de vaccinuri anti-covid. Acesta a prezentat o serie de soluții rapide care ar putea rezolva această problemă.

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Cristian Bușoi a vorbit despre prioritatea UE. Potrivit acestuia, transferul voluntar de tehnologie și ridicarea interdicțiilor de export sunt principalul aspect care stă la baza livrării vaccinurilor în Europa.

El susține că UE s-a mobilizat de urgență să ajuge India, însă la nivel global există discuții despre renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului, în loc de ridicarea restricțiilor de export.

„Prioritare sunt transferul voluntar de tehnologie și ridicarea interdicțiilor de export, nu renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pe vaccin. UE a exportat jumătate din cele 400 de milioane de doze produse și s-a mobilizat de urgență pentru a ajuta India

Există o dezbatere globală intensă despre renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului, însă obiectivele acestei dezbateri sunt, de multe ori, mai degrabă geopolitice, decât soluții medicale concrete, care să răspundă la criza majoră cu care se confruntă acum unele state ca India sau Africa de Sud”, a scris Bușoi pe Facebook.

Renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală nu este o soluție

În ceea ce privește renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului, Cristian Bușoi susțne că această măsură nu este o soluție pe termen scurt, în condițiile în care fabricile nu vor începe să producă automat dozele ncesare.

Potrivit experților, va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru ca fabricile să pornească producția. Totodată, președintele Comisiei pentru Industrie din PE susține că cele mai bune măsuri pentru lipsa de vaccin rămân oprirea interdicției de asport, dar și donarea dozelor existente și neutilizate.

„În primul rând , trebuie spus clar un lucru: dintre democrațiile occidentale, doar UE a exportat pe scară largă vaccinul. Până acum, din cele 400 de milioane de doze produse, UE a exportat jumătate, 200 de milioane, în 90 de țări, dovedind astfel concret, că cea mai bună soluție de ajutor pentru celelalte state este exportul.

În al doilea rând, discuția despre asistența acordată altor state trebuie purtată concret și realist, din punct de vedere al soluțiilor urgente. Uniunea Europeană a mobilizat deja resurse pentru un răspuns de urgență în ajutorul Indiei. Centrul de Coordonare a Răspunsului de Urgență, care reprezintă nucleul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, colaborează cu guvernele UE pentru a livra oxigen și medicamente pentru India. În plus, UE a activat deja planuri pentru a trimite mai mult de 600.000 de doze pentru statele din Balcanii de Vest și există un plan pentru un ajutor similar pentru statele din Parteneriatul Estic.

Măsura renunțării la drepturile de proprietate intelectuală pentru a permite producția pe scară largă nu este o soluție pe termen scurt. Chiar într-un asemenea scenariu, fabricile nu vor începe automat, să producă „pe bandă” dozele necesare. Experții estimează că pentru a porni o facilitate de producție a vaccinurilor pe tehnologie mARN este nevoie de cel puțin 6 luni.

Cele mai bune măsuri pentru soluționarea lipsei de vaccin sunt: oprirea interdicției la export, atât pentru vaccinuri, cât și pentru materiile prime necesare, împărtășirea tehnologiei necesare pentru a crește producția și donarea dozelor existente și neutilizate. Această discuție nu este deloc teoretică, ci foarte concretă”, a mai adăugat acesta.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.