Cresc banii de pensie. Se achită sume în plus, pe lângă pensia de la stat. Peste 800.000 de români vor încasa

În 2024, Pilonul 3 de pensii a înregistrat o creștere semnificativă, iar românii continuă să investească în acest sistem privat. Cu toate acestea, economistul Radu Nechita atrage atenția asupra riscurilor legate de Pilonul 1, care ar putea ajunge într-o criză financiară, afectând astfel pensiile viitoare.

În anul 2024, Pilonul 3 de pensii a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, cu un număr semnificativ de români care s-au alăturat acestui sistem privat. Conform datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, suma acumulată în conturile de pensii facultative a depășit 5,5 miliarde de lei, cu o creștere de 17% față de 2023.

Cu toate acestea, în ciuda acestui avans, economiștii subliniază faptul că Pilonul 3 nu poate reprezenta un sprijin financiar complet în perioada de pensionare, iar Pilonul 1 se află într-o situație dificilă.

Creștere semnificativă în Pilonul 3

Pilonul 3 a beneficiat de o creștere de 40% în numărul de clienți noi în 2024, comparativ cu anul precedent.

Acest trend reflectă încrederea tot mai mare a românilor în pensiile facultative, iar suma totală acumulată în acest sistem a ajuns la peste 5,5 miliarde de lei.

În ciuda acestor rezultate, specialiștii în domeniul financiar susțin că Pilonul 3 poate doar suplimenta veniturile la pensionare, fără a putea reprezenta o sursă principală de trai.

Lipsa de încredere în Pilonul 1

Radu Nechita, economist cunoscut, avertizează că Pilonul 1, sistemul public de pensii, se află într-o situație critică. În opinia sa, acest pilon este adesea prezentat în mod demagogic, fiind considerat un mecanism bazat pe solidaritatea intergenerațională.

Totuși, Nechita subliniază că acest sistem ia bani de la cei care contribuie în prezent pentru a le oferi celor care beneficiază acum de pensii.

Acest mecanism pune în pericol principiul responsabilității individuale și, potrivit economistului, ar putea duce la prăbușirea sistemului în viitor.

„Pilonul 1 este pe marginea prăbușirii, în mod foarte demagogic este prezentat ca un mecanism bazat pe solidaritatea intergenerațională.

De fapt, vedem că un astfel de sistem care ia de la cei care contribuie azi ca să dea la cei care beneficiază azi – rupe principiul responsabilității individuale,” a declarat Radu Nechita.

Pilonul 3, o completare utilă, dar limitată

În ciuda riscurilor legate de Pilonul 1, Pilonul 3 nu poate fi considerat o soluție completă pentru pensionare.

Specialiștii estimează că pensia acumulată în Pilonul 3 ar putea compensa doar aproximativ 15-20% din salariul brut obținut înainte de pensionare.

Astfel, această pensie privată nu va reprezenta sursa principală de venituri la bătrânețe, dar poate adăuga un plus semnificativ în contul pensiilor viitoare.

Până în prezent, aproximativ 830.000 de români sunt înscriși în Pilonul 3 de pensii, iar în 2024, tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani au fost cei mai numeroși clienți noi ai acestui sistem privat.

Acest fapt sugerează o tendință de a investi în pensiile facultative încă din perioada de început a carierei, pentru a beneficia de o pensie suplimentară mai mare în viitor.

Exemple din viața reală

Pentru a înțelege mai bine impactul Pilonului 3, să luăm cazul unui român cu salariul mediu din România, care în 2024 este de 5.300 de lei.

După 40 de ani de muncă și contribuții la Pilonul 1, această persoană ar urma să primească o pensie publică de aproximativ 2.800 de lei.

În plus, dacă ar contribui și la Pilonul 2, pensia sa totală ar ajunge la 4.100 de lei pe lună. Totuși, pentru a-și rotunji veniturile aproape la nivelul salariului său din timpul activității, contribuțiile la Pilonul 3 ar fi esențiale.

Astfel, chiar dacă Pilonul 3 nu reprezintă o sursă de pensie completă, acesta poate avea un impact semnificativ în îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor din România.