Creditul ipotecar schimba strategia bancilor

Una dintre problemele sistemului bancar, care incepe sa se contureze la ora actuala, este faptul ca majoritatea deponentilor prefera, asa cum i-a obisnuit experienta anilor anteriori, depozitele pe termen scurt. O medie a pasivelor (bani de la clienti sau de la alte banci) existente la ora actuala in banci arata ca sursele sunt atrase pe perioade foarte scurte, intre o luna si trei luni. Explozia creditului ipotecar/imobiliar determina o concurenta acerba intre banci pentru acordarea de astfel d

Una dintre problemele sistemului bancar, care incepe sa se contureze la ora actuala, este faptul ca majoritatea deponentilor prefera, asa cum i-a obisnuit experienta anilor anteriori, depozitele pe termen scurt.
O medie a pasivelor (bani de la clienti sau de la alte banci) existente la ora actuala in banci arata ca sursele sunt atrase pe perioade foarte scurte, intre o luna si trei luni. Explozia creditului ipotecar/imobiliar determina o concurenta acerba intre banci pentru acordarea de astfel de tipuri de credite; in conditiile unor scadente extrem de scurte la depozitele atrase exista riscul ca bancile sa aiba probleme de lichiditate. Unele banci, asa cum este Banca Comerciala Romana sau HVB, si-au luat deja masuri de prevedere in acest sens, prin atragere de finantari pe termen lung de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau Banca Europeana de Investitii sau din alte surse. Este cert insa, ca majoritatea bancilor incearca o lungire a scadentelor la depozite, prin politica de dobanzi. Depozitele pe termen de o luna si trei luni se situeaza la nivelul ratei inflatiei sau sunt chiar inferioare, in timp ce depozitele pe termen de un an isi pastreaza inca o rentabilitate de patru-cinci procente peste inflatia prognozata.
Depozitele mentin valoarea banilor, nu o cresc
La sfarsitul anului 2002, am asistat la o crestere cu aproximativ 40% a creditelor ipotecare, iar tendinta se mentine. Bancile au invatat sa evalueze mai bine riscurile, iar cererea de credite este acum mult mai solvabila. Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, explica faptul ca resursele atrase de banci nu au aceeasi dinamica, cresterea lor fiind determinata de consolidarea sistemului bancar, de increderea clientilor si, nu in ultimul rand, de cresterea bunastarii. „Sistemul trebuie sa mentina un echilibru intre dobanzile oferite deponentilor, sa le asigure un oarecare castig peste inflatie.
Dar a trecut vremea in care dobanzile bancare au reprezentat o sursa de castig lunar suplimentar. In restul lumii depozitele bancare sunt doar un mod de a mentine valoarea banilor”, crede Pascariu. Apropiat de acest fenomen, Razvan Munteanu de la Citibank, explica faptul ca, desi, la prima vedere, un depozit la termen de o luna, cu o dobanda de 13%, pare mai avantajos decat un plasament anual remunerat cu 16%, realitatea este ca cel din urma este mai avantajos, pentru ca depozitul la o luna nu acopera rata prognozata a inflatiei.

Alte variante de economisire

Majoritatea populatiei s-a obisnuit cu o singura forma de plasament, depozitul bancar cu scadenta la o luna, foarte profitabil pana nu de mult, in conditiile de inflatie ridicata existenta pana anul trecut. In conditiile actuale, clientii bancilor trebuie sa se obisnuiasca sa caute plasamente diferite, care presupun o investitie in instrumente de economisire. Fie ca este vorba de un plan de economii prin instrumente specifice, de genul celor lansate de Banca Romana pentru Dezvoltare – Stejar in lei sau Brad in valuta, cu o maturitate de cinci ani -, de asigurari de viata cu acumulare de capital, care se dovedesc cele mai rentabile de pe piata la ora actuala, sau de contul de economii. In cazul acestei ultime optiuni, sume mici sau mari, dupa posibilitati, se pot adauga lunar in cont, iar dobanda se aplica la sold, tot lunar.

Alternative la economiile din banci

· Politele de viata cu acumulare de capital, pe o perioada de minimum zece ani.
Pentru primele trei luni ale anului in curs, randamentele acestora au fost cu aproximativ 3% peste inflatia inregistrata.

· „Stejar”- un program de economisire programat pe minimum cinci ani, cu o componenta de asigurare in caz de deces. Disponibil in lei, valoarea anuala a unitatilor este de minimum
sapte milioane de lei, platibili
si in rate. Randamentul inregistrat de acesta de la 31 decembrie 2002 la 18 aprilie 2003 a fost
de 4,62%.

· Contul de acumulare – depozit bancar detinut de majoritatea bancilor. Acesta permite depunerea lunara in cont si calculul dobanzilor se face la soldul astfel majorat.