Credite mici, sperante mari

Persoanelor fizice in situatii de extrema dificultate, autorizate sau pe cale de a o face in baza Decretului Lege 54/1990, potentiale beneficiare a liniilor de microcreditare instituite de OUG 118/1999 li se imputineaza serios sansele de reusita. Schimbarea echipei din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si transformarea Fondului National de Solidaritate din fond extrabugetar intr-unul administrat de Ministerul Finantelor face foarte putin probabila functionarea mecanismului de creditare

Persoanelor fizice in situatii de extrema dificultate, autorizate sau pe cale de a o face in baza Decretului Lege 54/1990, potentiale beneficiare a liniilor de microcreditare instituite de OUG 118/1999 li se imputineaza serios sansele de reusita. Schimbarea echipei din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si transformarea Fondului National de Solidaritate din fond extrabugetar intr-unul administrat de Ministerul Finantelor face foarte putin probabila functionarea mecanismului de creditare conceput pe vremuri de Simona Marinescu.
Vestea surprinde neplacut miile de solicitanti. Reactia acestora este absolut normala, avand in vedere oferta tentanta: valoarea unui microcredit este de pana la 200 milioane lei, dobanda este zero, perioada de gratie de 1-12 luni de zile, iar conditiile de creditare destul de relaxate.
De schema de acordare a acestor credite cu tenta vadit sociala nu a beneficiat nimeni. Sunt aproape trei ani de zile de cand solicitantilor li se flutura himera unor ajutoare pentru demararea de mini-afaceri, alternativa la somajul in crestere. Initiativa laudabila a statului nu s-a concretizat niciodata. Un prim episod era cat pe ce sa compromita intregul minister. Pentru derularea microcreditarilor a fost aleasa initial o banca populara dubioasa. Scandalul declansat a inabusit in fasa posibila escrocherie.
A urmat apoi episodul cautarii unui contractant serios. In final, statul roman a batut palma cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care a subcontractat Fundatiei pentru Asistenta Intreprinzatorilor din Romania (FAIR) intreaga afacere.
Imprumuturile sociale devin bancare
Cu chiu cu vai, la finele anului trecut a inceput distribuirea pachetelor informative si acordarea serviciilor de consultanta pentru intocmirea dosarelor de creditare. Audienta a fost si ramane extraordinara. Microcreditele intarzie totusi, desi alocatie bugetara pe 2001 exista, spre deosebire de anul 2000, cand ex-ministrul finantelor a uitat efectiv sa treaca in buget capitolul referitor la Fondul National de Solidaritate. Asadar, conform surselor oficiale, circa 50 de miliarde de lei vor fi anul acesta la dispozitia doritorilor eligibili de microcredite. Directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala din minister, dl. Calinoiu, ne-a avansat ca data probabila finele lunii in curs: „lucram la modificarea procedurilor de microcreditare, la punerea la punct a unei scheme de creditare identice cu cea din sistemul bancar”. Cu alte cuvinte, subtirimea conditiilor de eligibilitate si lipsa unui sistem de garantii reale fac din microcreditele din FNS o pomana, finantatorul, adica statul, avad sanse maxime de a ramane cu banii nerecuperati.
Grija pentru banul public, manifestata prin trecerea fondului din care se finanteaza microcreditele din administrarea Ministerului Muncii si Solidaritatii in cea a Ministerului Finantelor, face ca sita prin care se vor cerne dosarele de creditare sa fie extrem de deasa. Sau cel putin acestea sunt intentiile oficiale.
Exceptand impresia de neseriozitate pe care tergiversarile oficiale si lipsa de informatii o lasa, pana aici nimic nu este nelalocul lui. Situatia se complica insa odata cu luarea in calcul a partenerilor cu care ministerul a incheiat contracte ferme de colaborare.
Se cauta noi parteneri
O organizatie serioasa, precum PNUD, este pe cale sa primeasca o lectie amara de la guvernul Romaniei. Exact in momentul in care primele dosare de creditare au fost finalizate si inaintate ministerului, s-a intamplat in decembrie 2000, cei de la PNUD si de la FAIR au constatat ca nu mai au cu cine discuta. La Palatul Victoria, echipa guvernamentala isi facea bagajele. Nici cu noii ministrii nu au avut succes, perioada de acomodare cu puterea spunandu-si cuvantul. A urmat elaborarea si aprobarea bugetului, aparitia ordonantei de urgenta care schimba statutul Fondului National de Solidaritate.
In toata aceasta perioada, cei de la PNUD au incercat zadarnic sa obtina o pozitie oficiala. „Demersurile nostre au fost la un nivel foarte inalt. Fara nici un rezultat. Am aflat despre o posibila schimbare de procedura in acordarea creditelor si nu avem nimic impotriva. Este normal ca statul sa-si ia masuri pentru ca imprumuturile sa fie rambursate.
Dar ar fi fost corect sa lucram in echipa cu ministerul, sa ne asezam la masa si sa discutam cum este mai bine sa procedam”, spune Ferenc Bokor, consultant national PNUD. Nici macar seful lui, reprezentantul PNUD in Romania, nu a primit un raspuns din partea ministrului Marian Sarbu.
Contractul cu consultantul este deja pus sub semnul intrebarii. „Nu exista clauze penalizatoare pentru situatia in care guvernul roman intrerupe unilateral colaborarea”, ne-a mai declarat Ferenc Bokor. Organizatia a cheltuit niste bani cu organizarea retelei de consultanta, cu tiparirea pachetelor informative si cu serviciile propriu-zise de consultanta. „Suma nu este mare, circa 10-15 mii de dolari. Neplacut este ca nu stim ce se va intampla in continuare, daca ne vom recupera banii, daca se vor respecta intelegerile”, spune Ferenc Bokor. Raspunsul va veni peste doua saptamani. Acesta este termenul pe care directorul Calinoiu l-a avansat pentru elucidarea misterului. Creditele vor mai intarzia. Cat, nu se stie.