Plata contribuţiilor de sănătate pentru toate veniturile din chirii va fi cel mai împovărător bir. În prezent, datorează CAS pe banii din chirii doar cei care nu mai au şi alte venituri salariale sau pensii. Din 2014, obligaţia s-ar putea extinde şi pentru cei deja asiguraţi ca salariaţi sau PFA. Măsura e discutată cu FMI, deşi nu e trecută explicit în scrisoarea de intenţie, care prevede doar extinderea bazei de aplicare a contribuţiilor la sănătate. „Pentru CAS nu prea mai e loc de extindere a bazei decât la toate veniturile din chirii, dividende, dobânzi“, spune consultantul fiscal Gabriel Biriş, care crede că măsura va creşte şi mai mult evaziunea. „Când eşti deja asigurat la sănătate, plătind contribuţii cu atât mai mari cu cât ai salariu mai mare, dar pentru un beneficiu fix, să contribui în plus şi pentru orice alt venit va fi perceput ca abuz, şi mulţi vor închiria la negru“, crede Biriş. Surse din Ministerul Finanţelor ne-au declarat că alternativa la această măsură, la care statul s-a opus în discuţiile cu FMI, ar fi fost şi mai gravă: dublarea nivelului contribuţiei de sănătate plătite de PFA, care au o cotă la jumătate faţă de salariaţi.
O altă lovitură pentru deţinătorii de imobile, care va afecta şi micii întreprinzători, va fi dată prin impozitele locale pe proprietate. Acestea vor creşte şi de 20 de ori pentru clădirile deţinute de persoane fizice în care activează firme, deoarece impozitul nu se va mai stabili în funcţie de statutul juridic al proprietarului (persoană fizică/juridică), ci de destinaţia (locuinţă / comercială) a clădirii. Măsura e prevăzută expres în scrisoarea de intenţie către FMI, deşi nu a fost încă aprobată definitiv de Guvern. „Dacă va fi aprobată, nu se va aplica celor care au sediul social al firmei în locuinţa proprie“, a declarat, pentru Capital, Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.
Iertarea firmelor de apartament e însă limitată. Persoanele care au şi altă casă în afara locuinţei vor fi impozitate pentru aceasta cu cote mult majorate dacă au închiriat-o sau au încheiat contract de comodat cu o firmă. În Bucureşti, spre exemplu, cota pentru persoane fizice e 0,1%, iar pentru firme 1,5%. În plus, va trebui să plătească un evaluator care să facă din trei în trei ani reevaluarea imobilului, în condiţiile în care impozitul local plătit de firme se calculează la o bază diferită (valoarea contabilă a imobilului) de cea folosită pentru persoane fizice. Cine nu merge periodic la evaluator suportă cote şi mai mari (până la 40%).
Start nou pentru evaziune
Guvernul speră că preţul plătit de proprietari prin noile poveri îi va permite să reducă din 2014 cotele de contribuţii sociale. Specialiştii îi dau însă şanse zero. „Le e imposibil să calculeze efectul la buget. Nu ştiu nici măcar numărul proprietăţilor cu destinaţie comercială“, spune Biriş. „Efectul va fi unul singur: se va ascunde activitatea de ochii fiscului“, crede economistul Florin Cîţu, anticipând închideri de firme, mutarea activităţii pe PFA sau convenţii civile. Mutarea sediului firmei la avocat poate funcţiona doar pentru firme inactive, iar contractul de comodat evită impozitarea veniturilor din chirii, dar nu scapă proprietarul casei de impozitul majorat pe proprietate dacă în clădire activează o firmă.
Nici Ioan Bejan, secretarul general al Patronatului Proprietarilor (mari, n.r) de Clădiri, nu anticipează efecte bune: „Va afecta micii întreprinzători, care oricum nu şi-ar permite să se mute în clădiri de birouri. Sunt pieţe diferite. Vor găsi soluţii să evite costurile suplimentare. Va creşte evaziunea pe o piaţă a chiriilor care oricum e la negru“. El estimează că 15-20% din fondul de locuinţe din oraşe e ocupat cu chirie, dar se declară doar 4%-5%.

Cât va lua statul când închiriezi o casă

16% impozit pe venitul net din chirie (se deduce o cotă forfetară de cheltiueli de 25%);
5,5% contribuţie la sanatate plătită din venitul obţinut prin închiriere, indiferent dacă plăteşti CASS şi din salariu
0,1% impozit local pe proprietate utilizat ca locuinţă, cotă reţinută din valoarea impozabilă stabilită de autorităţile locale după o grilă în funcţie de suprafaţă, zonă, etc. Valorile impozabile au fost majorate anul acesta. Impozitul creşte cu 65% pentru a prima locuinţă în afara celei de domiciliu, cu 150% pentru a doua şi cu 300% pentru a treia;
 0,25% – 1,5% cotă impozit local pe proprietate utilizată de o firmă, aplicat la valoarea clădirii (alta decât cea pentru locuinţe), dacă a fost reevaluată din trei în trei ani. Cota creşte la 10%-20% pentru clădiri nereevaluate în ultimii trei ani şi la 30-40% pentru clădiri nereevaluate în ultimii cinci ani. Pentru Bucureşti, cotele sunt la nivelurile maxime din intervalurile stabilite de lege.


Te-ar putea interesa și: