Ţările baltice au înregistrat cele mai dinamice creşteri ale PIB (8 – 10% pe an) România, Bulgaria şi Slovacia au avut creşteri de 7%, 6% şi 8%, iar Cehia, Ungaria şi Polonia, între 3-5% pe an.

Autorii studiului afirmă că o creştere de 10% a fluxurilor de capital în domeniul imobiliar atrage o creştere a PIB de 0,17-0,28%, în timp ce creşterea cu 10% a investiţiilor în alte sectoare produce o creştere a PIB de numai 0,1%.

‘Episoadele de creştere, urmate de recesiune din Europa Emergentă au fost, în mare măsură, rodul creşterii bruşte a intrării de capital şi al opririi bruşte a acestor capitaluri’, concluzionează autorii studiului.

Experţii FMI mai arată că studii recente privind criza în noile state membre ale UE evidenţiază că intrările de capital direcţionate către bănci a generat o creştere a creditului şi, implicit, a cererii interne, ceea ce a dus la creşteri rapide ale PIB, care s-au prăbuşit odată cu încetarea fluxului de capital.

De asemenea, autorii studiului consideră că o creştere mai lentă a PIB atrage mai puţine capitaluri, acestea fiind direcţionate, în consecinţă, către dezvoltarea exporturilor.

În timpul celor cinci ani dinaintea crizei, intrările de capital au reprezentat între 80% şi 160% din PIB-ul anului 2003 în ţările baltice, Bulgaria şi România, în timp ce ponderea capitalurilor intrate în Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia în cei cinci ani a reprezentat între 30%-60% din PIB-ul anului 2003. Intrările de capital prin bănci au predominat în ţările baltice şi România, în timp ce ISD au fost predominante în Bulgaria.

În România şi ţările baltice, jumătate din creditele interne s-au îndreptat către gospodării (ipoteci în ţările baltice şi credite de consum în România). Ca atare, valoarea proprietăţilor imobiliare a crescut cu 60% în Lituania.

Boom-ul investiţional a fost de 20% în România şi Bulgaria, faţă de 5% în Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, care şi-au întemeiat creşterea pe exporturi. ‘Creşterea explozivă a exporturilor a avut un efect mai mic asupra creşterii PIB decât creşterea consumului’, arată autorii lucrării.

În aceste condiţii, odată cu declanşarea crizei, intrările de capital, în special prin bănci, au generat scăderi drastice a intrărilor anuale de capital, care au ajuns să se diminueze cu 20% din PIB în Letonia, cu 14%, respectiv 12% în Lituania şi Estonia şi cu 7% în România.

‘Investiţiile au scăzut cu 65% în ţările baltice şi cu ceva mai puţin în România şi Bulgaria, dar cu numai 15% în Cehia şi Polonia’, afirmă experţii FMI, care arată că valoarea creditelor s-a diminuat, în acelaşi timp, cu 75%, până la 110% pe an în toate ţările nou intrate în UE, cu excepţia Poloniei.

‘În România şi ţările baltice, diminuarea severă a consumului şi a investiţiilor a coincis cu cele mai drastice reduceri a PIB dintre noii membri ai UE’, se arată în studiu.

Consumul gospodăriilor s-a redus cu 25% faţă de nivelul maxim dinaintea crizei în ţările baltice, iar şomajul, generat de contracţia economică, a redus şi mai mult consumul, în timp ce în Polonia, PIB-ul a crescut cu 3%, pe baza creşterii consumului.
SURSA: Agerpres