Eugen Rădulescu avertizează cu privire la o posibilă creștere a taxelor

Eugen Rădulescu a precizat că deprecierea monedei naționale continuă, dar rămâne moderată, în jur de 1,2%, și pare să se stabilizeze sub pragul de 5,1 lei pentru un euro. El a subliniat că, în contexte de tensiune pe piață, fluctuațiile pot depăși ceea ce ar justifica fundamentele economice.

„Este în continuare o depreciere, dar nu foarte amplă. Tot cam undeva pe la 1,2%, ca și ieri, și pare să se stabilizeze undeva sub 5,1; dar să știți că întotdeauna când piața este tensionată, există tendințe de a se mișca mai tare decât ar conduce-o datele fundamentale”, a declarat acesta la Digi24.

Consilierul guvernatorului BNR a explicat că piața românească se află într-un proces de căutare a unui nou echilibru, în contextul unei tensiuni crescute. El a subliniat că deprecierea de peste două puncte procentuale în doar două zile este un fenomen neobișnuit pentru România, spre deosebire de piețele din Ungaria sau Polonia, unde astfel de fluctuații sunt mai frecvente. Oficialul a adăugat că rămâne de văzut când va fi atins acest echilibru și la ce nivel.

„(n.r. Piața) este încă tensionată, în sensul că am avut această depreciere de peste două puncte procentuale în două zile, ceea ce la noi nu s-a prea întâmplat – de fapt, nu s-a întâmplat deloc – în timp ce în țările vecine, prin Ungaria, prin Polonia, aceste lucruri sunt oarecum obișnuite. (…) De aceea pot să spun că în momentul de față piața își caută un echilibru. Să vedem când și-l va găsi și la ce nivel”, a spus el.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat

Potrivit lui Eugen Rădulescu, totodată, România este afectată de un „deficit bugetar care este foarte ridicat și care trebuie restrâns, iar acest lucru nu se poate realiza fără să avem un guvern cu depline funcțiuni și un parlament care să susțină acest guvern. Avem o situație politică destul de tensionată, ca urmare a faptului că, în momentul de față, avem și președinte interimar, și prim-ministru interimar și președinte de Senat interimar”.

Reprezentantul Băncii Naționale a României a evidențiat că, în mod obișnuit, piețele financiare și cea de capital reacționează negativ în contexte marcate de incertitudine și insecuritate.

Eugen Rădulescu a atras atenția că piețele financiare au reacționat negativ imediat după anunțarea rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce indică faptul că retorica suveranistă și izolaționistă este privită cu îngrijorare de investitori. De asemenea, a menționat că BNR a intervenit pentru a preveni o depreciere bruscă a leului, însă efectele au fost limitate.

„Aș vrea să vă reamintesc că, și după ce persoana numită ca potențial premier a câștigat primul tur din alegerile din noiembrie, piețele de capital și piața monetară au reacționat foarte rău, ceea ce arată că, dacă există o anumită percepție că suveranismul și izolaționismul și toate celelalte, ne-ar ajuta – o percepție care, după părerea mea, este greșită – ei bine, vă asigur că piețele nu apreciază așa ceva, iar rezultatul nu poate fi decât multă nervozitate pe piață”, adăugând că „BNR a cheltuit niște bani pentru a menține râu leul fără o depreciere foarte rapidă, dar nu de această magnitudine”, a spus acesta.

Reprezentantul BNR a subliniat că deficitul bugetar reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru stabilitatea economică a României în prezent.

„Deficitul bugetar este rezultatul unei guvernări care a fost cel puțin imprudentă și care n-a urmărit decât câștig electoral, prelugindu-se o lungă perioadă de timp. În momentul de față, suntem în pragul de a fi coborâți în categoria «nerecomandată investițiilor» , ceea ce ar fi extrem de rău pentru capacitatea noastră de ne finanța, în condiții acceptabile, datoria. Deci, cauza fundamentală aici este, după care sunt incertitudinile foarte mari din zona politicului.

Deficitul la care am ajuns, care se apropie de 10% din PIB – este infernal de mare.  Despre deficitul bugetar vorbim de vreo 3 ani încoace și, de fiecare dată, analiștii economici, inclusiv subsemnatul, am atras atenția asupra faptului că ne îndreptăm către un zid foarte dur și ne dreptăm cu mare viteză către zidul respectiv.

Nu se putea rezolva nimic în ultimele trei luni. Nici măcar agențiile de rating n-au spus că trebuie să facem asta. (…) Sunt pregătiți să admit că în această perioadă era foarte greu să iei niște măsuri, pentru că măsurile nu pot fi populare și nu vor fi ușoare”, a explicat acesta.