Indicele ROBOR a crescut din nou! A depășit recordul ultimilor trei ani

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat astăzi, 7 mai 2025, o nouă creştere a indicelui ROBOR, care stă la baza costului creditelor de consum şi ipotecare cu dobândă variabilă în lei:

Indicele ROBOR la trei luni a crescut cu 0,39 puncte procentuale, ajungând de la 6,41% șa 6,47%.

Majorarea zilnică de 0,39 puncte procentuale pentru ROBOR la trei luni reprezintă cea mai mare creştere înregistrată de la începutul anului 2022 până acum. Valorile extreme ale indicelui ROBOR la trei luni în perioada 29 aprilie 2024 – 7 mai 2025 sunt următoarele:

  • valoare maxima: 6.47% (7 mai 2025);
  • valoare minima: 5.55% (11 septembrie 2024);
  • valoare medie pentru perioada selectată este 5.82%.

Indicele ROBOR la șase luni a crescut cu 0,37 puncte procentuale, ajungând de la 6,01% la 6,53%.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR la șase luni în perioada 29 aprilie 2024 – 7 mai 2025 sunt următoarele:

  • valoare maxima: 6.53% (7 mai 2025);
  • valoare minima: 5.59% (4 octombrie 2024);
  • valoare medie pentru perioada selectată este 5.88%.

Indicele ROBOR la 12 luni a crescut cu 0,35 puncte procentuale, ajungând de la 5,62% la 6,68%.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR la 12 luni în perioada 29 aprilie 2024 – 7 mai 2025 sunt următoarele:

  • valoare maxima: 6.58% (7 mai 2025);
  • valoare minima: 5.64% (4 octombrie 2024);
  • valoare medie pentru perioada selectată este 5.93%.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a avertizat de ieri că presiunea asupra leului, alimentată de tensiunile din pieţele regionale şi de nivelul ridicat al inflaţiei, va determina creşteri ale ratelor dobânzilor şi implicit ale indicelui ROBOR.

Economia României ar putea fi în colaps total, după turul doi

Tot ieri, Dan Suciu a explicat consecințe economice ar putea apărea dacă George Simion va deveni președintele României. Potrivit lui Dan Suciu, economia României trece acum printr-o „perioadă de tensiune, presiune, în care trebuie să fim activi și care s-a concretizat în urma unor crize suprapuse, o criză politică și o situație economică dificilă chiar de dinainte.”

Acesta a avertizat clasa politică că orice decizie economică de schimbare a mersului țării va da peste cap economia țării. În plus, „orice criză politică prelungită nu face decât să accentueze o criză economică”, iar o criză prelungită creează instabilitate.

„Este o presiune pe cursul valutar. A fost gestionată adecvat azi. Deprecierea e totuși de numai două procente, e o depreciere mică. Am depășit un prag psihologic și emoția e mare, dar Banca Națională face tot ce poate pentru a nu pierde din mână o situație care dacă e pierdută din mână o dată mi-e greu să cred că o mai prindem înapoi.

E evident că România s-a bazat pe intrări de capital. Au venit din fonduri europene, investiții străine. Dacă cineva decide că n-are nevoie de fonduri europene, că trebuie să facă naționalizări sau alte năzbâtii economice evident că acest flux de bani care ține România în viață se va opri.

Deja avem sincope. Orice decizie economică de schimbare a mersului acestei țări va da peste cap economia țării. Va fi un impact negativ. O criză politică prelungită nu face decât să accentueze o criză economică și așa complicată.

O criză politică prelungită creează instabilitate, investitorii se îndepărtează de România, retragerile de fonduri ar putea crește și alte intrări de bani nu vor mai veni. Atunci statul român e dependent fundamental de o finanțare pe termen scurt și lung atât din surse interne, dar și externe. Totul depinde de deciziile politicienilor”, a avertizat el, marți seară, la TV.