Consecințele despre care nimeni nu vorbește. La ce ar putea duce extinderea NATO

Decenii la rând, chiar și în cele mai tensionate momente ale Războiului Rece, niciuna din cele două țări nu a simțit nevoia să se alăture alianței militare occidentale, în ciuda faptului că se aflau la o aruncătură de băț de Rusia. Dar totul s-a schimbat anul acesta, după ce Putin a trimis tancurile în Ucraina, subliniază CNN.

Premierul suedez Magdalena Andersson a numit invazia Ucrainei „ilegală și de netolerat”, temându-se că Moscova ar putea face ceva similar „în imediata noastră vecinătate”. Președintele finlandez Sauli Niinistö afirma, de asemenea, că ceea ce se întâmplă în Ucraina a indicat că Rusia este pregătită să atace o „țară independentă, vecină”.

Ce a sperat Putin și cu ce s-a ales

Mulți analiști au comentat că unul dintre principalele obiective ale invaziei Rusiei a fost slăbirea NATO prin eliminarea unei viitoare aderări a Ucrainei la alianța militară occidentală. Dacă Putin chiar a sperat asta, atunci s-a înșelat amarnic, pentru că alianța este acum mai puternică și mai unită decât a fost în ultimii ani și în curând ar putea fi mult mai mare.

Dar extinderea NATO ar putea avea consecințe serioase pe care nimeni nu le-a analizat, notează CNN.

Dublarea frontierei directe a alianței de securitate cu Rusia ar fi o lovitură personală pentru Putin, care s-a concentrat pe subminarea NATO de când a devenit pentru prima dată președinte, în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Paranoia ar putea fi exacerbată

Dacă Putin a simțit că Rusia este deja blocată pe flancul său vestic, includerea a doi noi membri NATO, în timpul celei mai grave tensiuni dintre Occident și Moscova din ultimele decenii, nu cumva va exacerba paranoia liderului rus?

În anii 90, diplomatul american George Kennan, fondatorul politicii de izolare a Rusiei în epoca Războiului Rece, a avertizat că extinderea NATO va face Rusia să simtă și mai izolată și va provoca o reacție adversă. Un contraargument ar fi că eșecurile mari ale Moscovei în Ucraina și imposibilitatea de a asedia Kievul arată că Rusia este prea slabă pentru a face ceva în legătură cu extinderea NATO.

Reacția Kremlinului după decizia Finlandei și Suediei nu a fost tocmai asurzitoare, deși, voalat, a sugerat că lucrurile nu vor rămâne așa.

O nouă abordare riscantă în Europa

Rusia continuă să fie o putere nucleară și orice decizie de a muta rachetele sau armele nucleare tactice mai aproape de granițele NATO ar putea declanșa o nouă abordare riscantă în Europa.

Și, în timp ce președintele Joe Biden se pregătește să-i întâmpine pe liderii Suediei și Finlandei la Casa Albă, nimeni nu a explicat poporului american de ce trebuie să apere acum suprafețe vaste ale noului teritoriu NATO din Europa. Aceasta este o problemă semnificativă, dată fiind aversiunea față de NATO în rândul susținătorilor fostului președinte Donald Trump, care ar putea ajunge, într-o zi, înapoi la Casa Albă.

Cel mai probabil, beneficiile depășesc riscurile: extinderea NATO va spori securitatea europeană și va fi un bastion pentru valorile occidentale. Dar faptul că o astfel de schimbare are loc fără o dezbatere publică cu privire la unele consecințe nu ajută foarte mult democrațiile pe care NATO și-a propus să le apere.