Conflictul din Irak, dificil de prins in prognoze

Cu toata conjunctura mondiala nefavorabila, economiile aflate in tranzitie vor creste intr-un ritm mai alert decat tarile din vestul Europei, considera Institutul de Comparatii Internationale din Viena – IVCI. Cresterea economica a tarilor candidate este data de productivitatea din ce in ce mai mare si dinamica buna a exporturilor, care isi maresc aportul la produsul intern brut – PIB. Principala problema cu care se confrunta tarile candidate o reprezinta rata mare a somajului, care este in medi

Cu toata conjunctura mondiala nefavorabila, economiile aflate in tranzitie vor creste intr-un ritm mai alert decat tarile din vestul Europei, considera Institutul de Comparatii Internationale din Viena – IVCI. Cresterea economica a tarilor candidate este data de productivitatea din ce in ce mai mare si dinamica buna a exporturilor, care isi maresc aportul la produsul intern brut – PIB. Principala problema cu care se confrunta tarile candidate o reprezinta rata mare a somajului, care este in medie de 15%. Patru state: Cehia, Ungaria, Slovacia si Slovenia au incheiat anul trecut cu un somaj in crestere, media fiind de 15,4%, dupa ce la finele anului 2001 se inregistra doar 14,5%. Pentru acest an, prognoza analistilor austrieci este de 15,3%, pentru ca in 2004 sa scada usor la 15,1%. In Polonia, un model economic de succes in anii anteriori, rata somajului se apropie de 20%, una din cele mai mari din regiune. In perioada cea mai buna a Poloniei, intre 1993 si 1997, s-a reusit in aceasta tara o scadere a ratei somajului de la 16% la 10%, pe fondul unei cresteri economice de 6 – 7% pe an.
Aderarea la Uniunea Europeana a tarilor central si est europene va conduce pe termen scurt la accentuarea discrepantelor economice, afirma expertul IVCI, Michael Landesmann. Zonele cu o rata a somajului ridicata raman cele mai indepartate de granitele actuale ale Uniunii. De investitiile straine vor putea profita dupa aderare indeosebi regiunile cele mai apropiate de Uniune. Peter Havlik, directorul Institutului vienez, apreciaza ca o eliminare rapida a diferentelor zonale este imposibila. Pana in 2015 nu este de asteptat ca vreo tara candidata sa atinga puterea de cumparare si PIB-ul pe locuitor vest-european. Chiar si in Uniune mai persista inca diferente de dezvoltare intre diverse regiuni, care vor putea fi atenuate numai intr-un timp indelungat.
Dezvoltarea economica a tarilor din centrul Europei trebuie sa se bazeze pe cresterea consumului intern de bunuri si servicii, declara Peter Havlik. Investitiile straine nu vor mai avea o contributie insemnata la dezvoltarea economica. Prin cresterea productivitatii, economiile in tranzitie vor obtine o apreciere a monedelor nationale, in raport cu principalele valute. Havlik da drept exemplu Ungaria, tara in care productivitatea a crescut cu 14% pe an, intre 1995 si 2001. Imbunatatirea situatiei economiei ungare s-a realizat pe fondul reducerii numarului de locuri de munca. Succesul tarilor in tranzitie s-a bazat, in principal, pe reforma structurala a economiei. Deficitul comercial nu este influentat decat intr-o mai mica masura de aprecierile monedelor nationale sau de conjunctura internationala, decat ne-am fi asteptat.
Din activitatea de export tarile candidate incaseaza din ce in ce mai mult. In medie, 70% din exporturile acestor state sunt destinate tarilor membre UE. In structura exporturilor, locul textilelor, al produselor din piele si din lemn a fost luat de produse ale industriei electronice, electrotehnice si constructoare de masini. Industriile de inalta tehnologie se dezvolta rapid in Cehia,Ungaria, Slovacia si Polonia. Acest lucru nu este valabil si pentru Romania, ale carei exporturi se bazeaza in continuare pe produsele industriei usoare. Circa 40% din totalul incasarilor romanesti provin din confectii, incaltaminte si lemn. Practic, capacitatile de productie de confectii din Europa Centrala, care au fost inchise, au fost mutate mai la est, in Romania si Bulgaria. Totusi, pe masura ce se dezvolta si industriile de varf, oferta tarilor in tranzitie va fi deosebit de atractiva, inlocuind o parte din producatorii traditionali.
Institutul estimeaza pentru tarile central-europene cele mai avansate economic (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia) o crestere medie a PIB-ului de 2,7% pentru 2003, iar pentru 2004 – 3,4%.
In 2003 se asteapta urmatoarele rate de crestere economica: Ungaria 3,8 %, Slovacia 3,5 %, Slovenia 3,3 %, Cehia 2,8 %, Polonia 2,0 %, dupa ce in 2002 s-au inregistrat 1,3 % si 1,0 % in 2001. Bulgariei ii este pronosticata o crestere de 4,5%, dupa 4,3 % in 2002. Economia Romaniei si-ar putea incetini usor cresterea: in schimbul cresterii anterior previzionate de 4,5 % se asteapta acum numai 4%.
Cresterea accentuata pe termen scurt a pretului petrolului ar putea absorbi din cresterea din regiune. Totusi, economia Rusiei, dupa ce in 2002 a crescut cu o rata de 4,3 %, va continua sa creasca puternic, cu 4,0%. Previziunile institutului vienez se bazeaza pe un scenariu de criza care stabileste pretul petrolului la 30 de dolari barilul in 2003. In conjunctura actuala, care se caracterizeaza printr-un grad foarte ridicat de instabilitate, este dificil sa se avanseze cifre. Problema irakiana a aprins spiritele, schimbul de replici dintre SUA si Uniunea Europeana fiind cel mai dur din ultimele decenii. Efectul unui razboi in zona Golfului nu va afecta direct decat intr-o mica masura economiile statelor foste comuniste. In schimb, racirea relatiilor dintre cele mai importante puteri economice, SUA si UE, ar putea influenta mult mai mult evolutia tarilor aflate in tranzitie decat urmarile conflictului din Golf.