CE cere revocarea directorilor de la Hidroelectrica și Complexul Energetica Oltenia
România riscă să piardă peste 25 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului privind schimbarea conducerii la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Potrivit unei informări prezentate joi în ședința de Guvern, Ministerul Energiei recunoaște că nu are pârghiile legale pentru a obliga consiliile de supraveghere să revoce actualii membri ai directoratelor, deși Comisia Europeană a cerut explicit reluarea unor proceduri transparente de selecție până la 28 noiembrie 2025, termen limită pentru îndeplinirea Jalonului 121 privind guvernanța corporativă.
În total, 13 companii energetice sunt vizate de această condiționalitate, însă pentru celelalte societăți – între care Romgaz, Nuclearelectrica, Conpet sau Oil Terminal – Ministerul Energiei a început deja procedurile pentru numirea unor noi directori.
Comisia Europeană a identificat nereguli grave în procesul de selecție a conducerii
Problemele majore sunt la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, unde Comisia Europeană a identificat nereguli grave în procesul de selecție a conducerii. În cazul Hidroelectrica, Bruxelles-ul acuză că actualul președinte al Directoratului, Karoly Borbely, a fost numit într-un conflict de interese, după ce participase la procesul de nominalizare ca membru al consiliului de supraveghere. Totodată, directorul financiar nu ar fi îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite de regulament. Situații similare s-au constatat și la Oltenia.
Ministerul Energiei avertizează că o revocare directă ar obliga Hidroelectrica la plata unor compensații de 5 milioane de lei, dar menținerea actualilor directori ar duce la pierderea a cel puțin 25 de milioane de euro din finanțarea PNRR destinată Jalonului 121, în valoare totală de 228 milioane de euro.

Comisia Europeană a suspendat deja parțial plățile
Comisia Europeană a suspendat deja parțial plățile pe cererea de plată numărul 3, invocând tocmai lipsa de transparență și de profesionalism în numirile din sectorul energetic. În luna mai, executivul comunitar a reconfirmat că fondurile vor fi pierdute definitiv dacă până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 România nu finalizează selecții corecte și competitive.
Ministerul Energiei admite, în documentul transmis Guvernului, că termenul va fi „în mod evident depășit”, întrucât schimbarea directoratelor nu poate fi realizată decât de consiliile de supraveghere, aflate ele însele în proces de înnoire.
Astfel, riscul pierderii banilor europeni devine tot mai concret, iar disputa dintre legislația națională și exigențele impuse de Bruxelles expune România unei noi sancțiuni financiare într-un domeniu strategic pentru economie.