Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că analizează posibilitatea prelungirii cu cinci ani a activității centralelor pe cărbune din Valea Jiului și din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Măsura este justificată prin necesitatea menținerii unui echilibru în sistemul energetic și prin dorința de a tempera impactul prețurilor mari asupra consumatorilor.
Ministrul a anunțat, de asemenea, că efectuează o analiză amplă a pieței pentru a identifica soluții de reducere a tarifelor finale.
Bogdan Ivan: Centralele pe cărbune, păstrate temporar pentru stabilitatea sistemului energetic
Bogdan Ivan a afirmat că România are nevoie, în continuare, de energia produsă de centralele pe cărbune pentru a-și asigura consumul intern. Ministrul a subliniat că aceste centrale contribuie la stabilitatea sistemului și că, în lipsa lor, pot apărea dezechilibre majore.
De aceea, Ministerul Energiei intenționează să mențină aceste capacități active încă cinci ani, chiar dacă există presiuni pentru închiderea lor. Termenul actual pentru oprirea acestor centrale este sfârșitul anului 2025, în conformitate cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Suntem în situaţia în care căutăm soluţii pentru a prelungi activitatea centralelor pe cărbune din Valea Jiului şi de la Complexul Energetic Oltenia, tocmai pentru a avea în continuare suficientă energie pe piaţa din România şi pentru a nu plăti preţuri şi mai mari decât cele de acum”, a anunţat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Antena 3.
Analize pentru reducerea prețurilor suportate de consumatori
Bogdan Ivan a anunțat că se desfășoară o analiză detaliată pentru identificarea cauzelor care duc la diferențe mari între prețurile de achiziție și cele finale.
Ministrul a explicat că prețurile practicate de unii furnizori ridică semne de întrebare, mai ales în contextul unei infrastructuri învechite.
Aceste pierderi, spune Ivan, afectează toți consumatorii, indiferent de venit sau consum. Ministerul își propune să intervină atât asupra rețelei, cât și asupra reglementării pieței.
„Oamenii se întreabă, pe bună dreptate: dacă eu văd că se cumpără megawattul-oră cu 400 de lei, de ce plătesc 1.500 de lei pe megawatt, preţul final, la unii furnizori? Şi întrebarea este legitimă.
Avem reţele vechi de 70 de ani. Pe baza datelor pe care le-am primit, nu am fost convins că 25% din toată energia injectată în Sistemul Energetic Naţional reprezintă pierderi, pierderi care sunt plătite în mod egal atât de bătrânul cu o pensie de 1.500 de lei, cât şi de consumatorul industrial, care consumă energie electrică în valoare de 10 milioane de euro.
Toate aceste lucruri trebuie analizate foarte serios”, a menționat Ivan.
Bogdan Ivan: analiză amplă în sectorul energetic pentru scăderea prețurilor și stabilizarea pieței
Bogdan Ivan a anunțat că Ministerul Energiei desfășoară o analiză detaliată, ce vizează atât structura ministerului, cât și întregul ecosistem energetic național. Obiectivul principal este identificarea mecanismelor prin care se poate reduce prețul energiei pentru consumatorul final, fie că este vorba de persoane fizice sau de companii. Ministrul a subliniat că domeniul energetic reprezintă o zonă de interes major, iar evaluarea cuprinde atât sectorul gazelor naturale, cât și pe cel al energiei electrice.
Întrebat despre eventualele practici incorecte din domeniu, Bogdan Ivan a afirmat că principalul său scop este reducerea costurilor, iar orice entitate care acționează în detrimentul statului și al consumatorilor va trebui să răspundă. El a precizat că până la finalul săptămânii speră să dispună de date preliminare necesare pentru a propune guvernului un set de soluții, riscuri și acțiuni clare.
„Oricine, indiferent cum îl cheamă şi cine este, dacă nu respectă nici statul român, nici consumatorul final, va avea o problemă cu noi. (…) Eu, până la finalul săptămânii viitoare, sper să am datele preliminare, astfel încât să pot veni în faţa guvernului şi a coaliţiei de guvernare cu problemele, soluţiile, riscurile aferente şi să încep să iau măsuri foarte clare şi concrete în această direcţie.
Pe lângă investiţiile la care deja am început să lucrez – atât prin PNRR, cât şi prin Fondul de Modernizare, unde avem disponibile 6 miliarde de euro pentru a dezvolta reţele şi noi capacităţi de producţie – lucrez şi la mecanisme de reglare a pieţei, unele aflate la Ministerul Energiei, altele la ANRE sau la Consiliul Concurenţei. Vreau o decizie asumată a coaliţiei de guvernare înainte de a porni aceste acţiuni clare şi vreau ca fiecare instituţie abilitată să îşi facă treaba”, a precizat Ivan.
De asemenea, sunt în curs licitațiile pentru construirea centralelor pe gaz, menite să înlocuiască grupurile pe cărbune, care vor fi conservate, nu închise definitiv.
Investiții și reglementări pentru controlul pieței de energie
Ministrul a mai declarat că, în paralel cu investițiile deja începute prin PNRR și Fondul de Modernizare, se lucrează la măsuri de reglare a pieței energetice. Printre obiective se numără licitațiile pentru noi centrale pe gaz, care să înlocuiască treptat capacitățile pe cărbune.
De asemenea, se discută cu Comisia Europeană o eventuală prelungire a termenului-limită de închidere a centralelor, pentru a evita pierderea a aproape două miliarde de euro din PNRR.
„Nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. Strategic, vreau să le avem în continuare în conservare, după ce n-o să mai injecteze direct în sistemul energetic pentru situaţii neprevăzute. În momentul de faţă pregătim două licitaţii.
Până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcţia asta şi, în paralel, împreună cu ministrul Fondurilor Europene, negociem cu cei din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen”, a spus Ivan.
România riscă pierderi majore dacă renunță prea devreme la cărbune
Bogdan Ivan a atras atenția asupra riscurilor asumate de România în 2020, când a convenit închiderea timpurie a unor capacități de 3.700 de megawați.
Potrivit ministrului, această cantitate reprezintă aproape jumătate din consumul actual al țării. În lipsa energiei pe cărbune, România ar putea ajunge în situația de a nu mai putea asigura necesarul zilnic, cu riscuri majore pentru populație și industrie.
„Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic…”, a precizat Ivan.
