Fonduri suspendate din cauza neîndeplinirii a trei reforme cheie din PNRR
Comisia Europeană a aprobat, în data de 28 mai 2025, plata parțială a sumei solicitate de România prin Cererea de Plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, din totalul de 2,148 miliarde de euro ceruți, doar 1,279 miliarde de euro au fost deblocați: 622 milioane de euro sub formă de grant și 657 milioane sub formă de împrumut.
Totodată, printr-o decizie separată, Bruxelles-ul a suspendat 869 milioane de euro – 814 milioane fiind granturi și 55 milioane împrumuturi – până la rezolvarea a trei jaloane considerate esențiale de Comisie. România are la dispoziție șase luni, adică până la 28 noiembrie 2025, pentru a îndeplini condițiile restante.
„La data de 28.05.2025, Comisia Europeană a emis Decizia nr. 3487, prin care a aprobat, în legătură cu Cererea de plată numărul 3, plata sumei de 1,279 miliarde euro, din care componenta de grant este 622 milioane euro, iar cea de împrumut este de 657 milioane euro. (…) Prin Decizia nr. 3490, din aceeaşi dată, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 milioane euro, din care componenta de grant este de 814 milioane euro şi cea de împrumut este de 55 milioane euro. România are la dispoziţie 6 luni pentru a rezolva trei jaloane din Cererea de Plata nr. 3 pentru a debloca suma de 869 milioane euro”, se arată într-un comunicat al sindicatului MIPE-Normalitate.
Primul jalon vizează AMEPIP, care rămâne fără conducere
Primul jalon restant din PNRR, identificat sub numărul J240, se referă la funcționarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Din cauza lipsei conducerii instituției, suma de 330 milioane de euro rămâne suspendată.
Pentru a îndeplini acest obiectiv, România trebuie să numească, conform standardelor impuse de Comisia Europeană, conducerea AMEPIP. Procedura de selecție este în desfășurare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dar nu a fost finalizată până în prezent.
Reforma companiilor din energie blochează 227 milioane euro
Al doilea jalon din PNRR, cu codul J121, vizează reformarea guvernanței corporative în companiile din energie, prin selecția transparentă a administratorilor. Este vorba despre un total de 43 de administratori din companii aflate sub coordonarea Ministerului Energiei, care au fost revocați și trebuie înlocuiți printr-o procedură corectă și competitivă.
În prezent, procesul a fost reluat pentru opt companii importante, printre care Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, CE Oltenia și Oil Terminal. Însă alte cinci companii, inclusiv SAPE și Electrocentrale Craiova, nu au demarat nicio procedură de selecție. Termenul-limită pentru numirea noilor membri în consiliile de administrație este, la fel ca în celelalte cazuri, 28 noiembrie.
„Astfel, până la 28 noiembrie 2025, va trebui soluţionat acest jalon 240, respectiv să fie numită conducerea AMEPIP, după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului”, precizează organizaţia sindicală.
În lipsa progreselor, România riscă să piardă alți 227 de milioane de euro din fondurile PNRR.
„În prezent, sunt reluate procedurile pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Procedurile de selecţie nu au fost reluate la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei (SAPE), Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul de Resurse Minerale în domeniul Energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este, de asemenea, data de 28 noiembrie 2025”, conform sindicatului.
Pensiile speciale, subiect sensibil și blocaj legislativ
Cel de-al treilea jalon critic din PNRR, J215, este asociat cu reforma sistemului de pensii speciale, în special pentru magistrați. Suma aferentă acestui obiectiv este de 231 milioane de euro.
Potrivit Sindicatului MIPE-Normalitate, proiectul legislativ se află în prezent în dezbaterea Senatului și include două modificări importante: creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în anul 2045, și păstrarea bazei de calcul la 85% din veniturile nete.
Deși este un pas spre reformă, menținerea unui procent ridicat în baza de calcul și extinderea pe o perioadă lungă de timp sunt considerate insuficiente de către oficialii europeni, care au cerut măsuri mai ferme în acest domeniu sensibil.
„În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisiile Senatului României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045, iar baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, la 85% din veniturile nete”, se menţionează în comunicat.
Conform comunicatului transmis de sindicatul angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cele trei jaloane restante din PNRR trebuie îndeplinite până la finalul lunii noiembrie 2025 pentru ca România să poată primi integral suma de 869 milioane de euro suspendată temporar de Comisia Europeană.
