Comerțul online, vizat de o nouă directivă UE. Obligații de raportare suplimentare

Comerțul online, vizat de o nouă directivă UE. Obligații de raportare suplimentare
Publicat de Valentina Drăgoi la 13 mai 2021, 14:10

Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte România, au scris un articol cu privire la expansiunea comerțului online de la declanșarea pandemiei de coronavirus. Ce nouă directivă UE ar putea intra în vigoare?

Comerțul online, aflat în expansiune accelerată de la declanșarea pandemiei de COVID-19, este și sub vizorul autorităților din întreaga lume, în încercarea de a determina dacă sectorul contribuie corespunzător din punct de vedere fiscal. În acest scop, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă – DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerț electronic, respectiv comercianții care vând prin intermediul acestora.

Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligați să raporteze informații referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autoritățile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023 și, deși pare că mai este mult timp până atunci, cei vizați trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple. 

Ce fel de tranzacții ar urma să fie raportate? 

Activitățile vizate de noua directivă sunt închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze și să verifice anumite informații cu privire la activitățile desfășurate de către vânzătorii activi pe platformă și să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autoritățile fiscale din țara sa, veniturile obținute din vânzări. 

Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicație mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicații sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepții pentru anumite activități și pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obținute nu trebuie raportate. 

Implicații pentru operatorii din România

Noua obligație de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România – fie că este vorba de deținătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică și nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăți imobiliare sau servicii personale – iar efectele resimțite nu vor fi doar fiscale, ci și comerciale, juridice și chiar legate de reputație. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul și analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.

Anca Ghizdavu, Deloitte

În funcție de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligația de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfășoară exclusiv activități de procesare a plăților sau listarea ori promovarea unei activități este exceptat de la obligația de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorității fiscale date despre comercianții cu mai puțin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depășesc 2.000 de euro într-un an calendaristic.

În plus, anumiți operatori ar putea fi exceptați de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activitățile intermediate de platformă nu ar intra sub incidența directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de așteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesați, astfel că aceștia trebuie să își pregătească din timp argumentația.

Acțiuni premergătoare pentru operatori

Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să țină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea și verificarea informațiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificați, iar sistemele IT, adaptate să permită colectarea informațiilor și monitorizarea veniturilor.

În aceste condiții, cei vizați trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acțiuni precum modificarea și comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea și verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acțiuni (colectarea de date, verificarea acestora și a valabilității lor), monitorizarea veniturilor obținute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorități, acțiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informațiile solicitate.

Pe de altă parte, inclusiv în cazul comercianților care operează prin intermediul platformelor apar consecințe. Este de așteptat ca  autoritățile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă s-au colectat toate impozitele relevante. Astfel, la nivel operațional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una și mai strânsă, devenind un partener de afaceri important.

În concluzie, comerțul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcție. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiți să răspundă acestor provocări. 

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.