Impozitele sufocă economia României
România se află într-un punct critic din punct de vedere economic, în ciuda aparenței de stabilitate generată de creșterea PIB-ului din ultimii ani.
Expertul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra riscurilor sistemice generate de actualele politici fiscale, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii și a pieței muncii.
„Economia românească este slab capitalizată. Majoritatea companiilor trăiesc de pe-o zi pe alta, iar multe au capital negativ. În aceste condiții, este imposibil să vorbim despre creșteri salariale reale fără riscuri majore pentru firme”, afirmă Adrian Negrescu într-un interviu acordat revistei Cariere.

Povara fiscală, cel mai mare dușman al mediului privat
România se distinge în Uniunea Europeană prin taxarea extrem de dură aplicată muncii.
În cazul unui salariu net de 5.000 de lei, angajatorul plătește statului peste 4.000 de lei în taxe și contribuții.
Acest dezechilibru fiscal afectează direct capacitatea firmelor de a recompensa corect munca și de a atrage forță de muncă calificată.
„Suntem campionii Europei la taxarea muncii. Această povară sufocă mediul privat și blochează orice progres în ceea ce privește salariile decente”, spune analistul.
Exodul forței de muncă accelerează criza structurală
Diferențele tot mai mari dintre costurile vieții și veniturile reale au declanșat un val continuu de emigrare, cu impact major asupra pieței muncii. În fiecare an, zeci de mii de angajați calificați aleg să muncească în străinătate, în căutarea unor condiții mai bune.
„În următorii 10-15 ani, vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de români. Dacă nu reducem taxele și nu stimulăm locurile de muncă productive, sistemul public de pensii va intra în colaps”, avertizează Negrescu.
Lipsa unei strategii clare din partea statului
Adrian Negrescu subliniază că problema nu este doar fiscală, ci și de viziune politică. Statul român, în opinia sa, nu oferă sprijin real firmelor care inovează sau creează locuri de muncă durabile. Politica fiscală actuală penalizează inițiativa și menține salariul minim ca standard în loc să încurajeze progresul.
„Statul român, în loc să încurajeze munca și antreprenoriatul, aplică o politică fiscală punitivă. Nu există facilități reale pentru firmele care creează locuri de muncă în industrii competitive sau în inovație.”
Mesajul economistului este clar: fără un plan coerent de reducere a poverii fiscale și de susținere a investițiilor private, România riscă nu doar stagnarea economică, ci și o criză socială profundă.
România, în pragul unui colaps valutar
Radu Georgescu, economist cunoscut și fondator al rețelei CFO Network, lansează un semnal de alarmă cu privire la direcția economică a României, criticând vehement decizia lui Mugur Isărescu de a-și reînnoi mandatul la conducerea Băncii Naționale.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Georgescu sugerează că România se află într-un punct critic, cu riscul real de a trece printr-o criză financiară comparabilă cu faimoasa „Black Wednesday” din 1992, când lira sterlină s-a prăbușit cu 25% într-o singură zi.
Georgescu acuză o deconectare profundă între realitățile economice și politicile monetare actuale, afirmând că leul este menținut artificial, în ciuda presiunilor uriașe generate de deficitele record ale țării.
Potrivit datelor citate de economist, România deține trei recorduri negative la nivelul Uniunii Europene: un deficit bugetar de 9,3% din PIB, un deficit comercial de 32 de miliarde de euro și un deficit de cont curent de 29 de miliarde de euro.
„Acum cade și ultimul bastion. Cursul euro. Din punct de vedere economic, leul trebuia să se devalorizeze în ultimii 4 ani. Acest bastion a fost apărat cu anomaliile de mai sus. Eu nu înțeleg ce l-a determinat profesional pe Mugur Isărescu să dorească încă un mandat de 4 ani la BNR, după ce a condus BNR 35 de ani. Bănuiesc că înțelegea că va cădea și acest bastion. Câteodată este bine când să știi să ieși de pe teren. Acum Mugur Isărescu are în spatele lui toți traderii de bănci din lume”, afirmă Georgescu.