La ora actuala, se vorbeste despre dezvoltarea a noua parcuri, dintre care cinci cu finantare PHARE. Cu asemenea proiecte se pot „mandri” locuitorii oraselor Cluj-Napoca, Targu Mures, Bacau, Iasi, Braila, Galati, Slobozia, Brasov si Bucuresti. Parcurile tehnologice se afla in faze de lucru mai mult sau mai putin avansate. Din acest punct de vedere cel mai bine se situeaza cele dezvoltate pe infrastructuri deja existente – cazul Galatiului si al platformelor Pipera si Baneasa din Bucuresti.
Dincolo de promisiuni, pe oamenii din IT cel mai mult ii intereseaza ce avantaje concrete vor oferi parcurile si cat de mari sunt sansele ca aceste proiecte sa fie traduse in realitate. Intrucat vocea Bucurestiului s-a tot facut auzita, ne-am gandit sa adresam aceste intrebari autoritatilor si comunitatii informatice din Cluj, judetul cu cea mai spectaculoasa crestere in domeniu dupa Capitala.
„Aici, va incepe peste trei luni constructia unui parc High-Tech”, spune Viorel Gavrea, seful proiectului, aratand cu mana dreapta spre un camp insorit din partea de vest a orasului Cluj-Napoca.
Avantajos pentru start-up-uri
„La sfarsitul lui 2003, companiile care vor sa-si deschida un punct de productie in parc vor putea beneficia de toate utilitatile necesare: drumuri, apa, canalizare, electricitate, acces la Internet”, continua Viorel Gavrea, directorul firmei Tetarom, infiintata de Consiliul Judetean Cluj, pentru administrarea parcului. Lucrarile de viabilizare vor merge in paralel cu activitatea de promovare a parcului. Astfel, potentialii investitori sunt informati ca vor putea concesiona terenul pe 49 de ani cu cinci euro/ mp/an, beneficiind totodata de facilitatile Legii nr. 332/2001, privind investitiile directe de peste un milion de USD. „Cred ca in interiorul parcului, de facilitati ar trebui sa beneficieze si investitiile de sub un milion USD”, afirma Romeo Macaria, directorul firmei de soft Recognos.
Deocamdata insa, nu putem decat sa ne imaginam cu ochii mintii tumultul firmelor care vor produce, „in foc continuu”, software, componente electrice si electronice, echipamente de telecomunicatii etc. „Parcul va avea un real succes in termen de doi-cinci ani”, preconizeaza Marcel Borodi, directorul integratorului de retele Brinel care, in 2000, cu o cifra de afaceri de opt milioane USD, a ocupat primul loc al topului de firme IT din judetul Cluj.
Si rezerva lui Marcel Borodi este justificata, daca tinem cont de faptul ca, momentan, administratorul parcului a identificat un singur client cat de cat sigur. Este vorba de producatorul bavarez de componete electrice si electronice Draxlmayier Group, care intentioneaza sa deschida un centru de cercetare si dezvoltare tehnologica. Parcul este cu adevarat tentant pentru afacerile start-up, mai precis pentru tinerii care doresc sa infiinteze o firma de soft, fara a dispune de banii necesari investitiei initiale. Pe perioada cat intreprinzatorii incepatori nu au incasari, e normal sa beneficieze de facilitati, spune Aurel Netin, directorul asamblorului hardware, Sistec.
In acest sens, Tetarom va construi o cladire speciala pentru firmele start-up de pana la cinci angajati, care vor beneficia de un spatiu de 50 mp/fiecare, precum si de infrastructura existenta: sali de meeting, tehnologie, acces la Internet etc. „Vrem sa atragem circa 50 de firme start-up. Acestea nu ne vor aduce venituri directe, ci indirecte (din taxe si impozite), pe masura ce se vor dezvolta”, conchide Gavrea.
