În plin scandal politic între USR-PLUS şi PNL, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, are şi o plângere penală pe numele lui.

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Organizaţia Patronală Mamaia Constanţa (OPMCTA) au depus, vineri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală împotriva lui Năsui și a altor funcționari din Ministerul Economiei.

În plângere se arată că Năsui și mai mulţi funcționari din minister sunt vinovați că, în calitate de inițiatori ai Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021, au făcut „infracțiuni de abuz în serviciu„.

Claudiu Năsui este acuzat de abuz în serviciu. Iată plângerea

„Plângere penală împotriva Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și a altor funcționari publici.

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Organizaţia Patronală Mamaia Constanţa (OPMCTA) au depus, ieri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală împotriva ministrului Claudiu Năsui și a altor funcționari din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

În plângerea penală nr. 1570/03.09.2021 reprezentanții FPTR și OPMCTA menționează că Ministrul Claudiu Năsui și funcționarii din minister sunt vinovați de infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute și pedepsite de art. 297 din Codul penal, în calitate de inițiatori ai Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative, a fost trecut pe ordinea de zi și aprobat în Ședința Guvernului României din data de 29.06.2021 (OUG nr. 65/2021), fără a fi respectat termenul de 10 zile afișat pe site, fără avizul Comisiei de Dialog Social MEAT, fără a fi discutată în C.E.S și fără a comunica un răspuns la solicitarea FPTR din adresa nr. 1548/27.06.2021.

Potrivit art.175 alin(1) lit.b) din Codul penal, persoanele împotriva cărora s-a formulat această plângere au calitatea de funcționari publici întrucât exercită o funcție de demnitate publică, iar adoptarea dar și susținerea unui act normativ cu încălcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu”, se arată în comunicatul de presă.