Când criza financiară s-a răspândit pe întreg globul în urmă cu trei ani, zlotul polonez a scăzut puternic faţă de valutele considerate mai sigure, inclusiv faţă de moneda euro. Astfel, exporturile poloneze au devenit mai puţin costisitoare pentru cumpărătorii de peste hotare, iar economia era în creştere. De atunci, Polonia a fost singurul membru al Uniunii Europene care a evitat recesiunea.

Deşi sprijinul din partea zlotului nu este singurul motiv pentru succesul Poloniei, acest lucru, combinat cu criza datoriilor suverane din zona euro, a contribuit la schimbarea percepţiei cu privire la adoptarea monedei euro, obiectiv care cândva era o prioritate a Poloniei şi pe care şi-l propusese să îl atingă până în 2012.

Acum, ministrul polonez de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, spune că vor mai trece câţiva ani până când Polonia va şti dacă zona euro are baze solide şi dacă aderarea la uniunea monetară este o mişcare sigură, invocând problemele structurale adânci cu care eurozona se confruntă, informează Wall Street Journal.

Părerea ministrului este susţinută şi de liderul opoziţiei, Jaroslaw Kaczynski, doar că într-un limbaj mult mai dur. El spune că adoptarea euro în acest moment ar fi o "sinucidere economică".

Acelaşi sentiment este împărtăşit şi de alte state din Europa Centrală şi de Est. Guvernele din Ungaria şi Bulgaria, care până mai ieri vociferau să se alăture clubului euro, preferă acum să amâne acest moment şi să reevalueze costurile şi beneficiile acestei mişcări. Extinderea uniunii monetare era considerată drept parte a destinului Uniunii Europene, iar ţările ex-comuniste vedeau adoptarea euro ca un semnal puternic de succes politic şi economic.

Schimbarea acestei atitudini este un semn de rău augur pentru procesul de integrare economică în cadrul Uniunii Europene. Dacă entuziasmul pentru moneda unică dispare, acest lucru ar putea anunţa probleme şi pentru celelalte politici care au ca scop creşterea gradului de integrare a naţiunilor continentului.

Mai mult, ţările precum Polonia şi Cehia reprezintă exact tipul de economie pe care liderii zonei euro doresc să o integreze în uniunea monetară: competitivă, cu datorii mici şi potenţial mare de creştere economică.

"Un mare semn de întrebare există nu numai asupra viitorului zonei euro, ci şi a Uniunii Europene şi a procesului de integrare", a declarat Simon Quijano-Evans, economist la ING Bank din Londra.
Preşedintele român Traian Băsescu, însă, afirmă de fiecare dată când are ocazia că România îşi menţine obiectivul de a adera la zona euro în 2015.

Te-ar putea interesa și: