Cifre cutremurătoare! Rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer în România a fost extrem de mică în 2020.

Accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate s-a alăturat problemelor cornice din sistem.

Cifre cutremurătoare! 88% dintre pacienții cu cancer au murit

Lipsa prevenției, a investițiilor în medicație eficientă și sistemul anchilozat de depistare a cancerului produc două efecte devastatoare: pacienții ies din economie – de cele mai multe ori definitiv – iar la asta se adaugă costurile cu medicamentele scumpe, menite să încerce salvarea pe ultima sută de metri.

Dacă se mai adaugă și costurile familiei – mari, în România – cu îngrijirea bolnavului și medicația proprie – se ajunge la 3% din PIB pentru pacienții care intră în boală într-un singur an.

”Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, a declarat Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cifrele au fost comentate și de medicul Alexandru Rafila: ”De ce s-a întâmplat acest lucru? Cred că ar trebui făcută o analiză foarte serioasă şi ar trebui să reflectăm încât să nu se întâmple o situaţie similară şi în cursul acestui an sau în cursul anului viitor, pentru că aceşti pacienţi, în mod evident, au avut acces limitat sau nu au avut acces la servicii medicale.

De multe ori au fost trataţi tardiv şi lucrul ăsta a avut o consecinţă nefastă, pentru că am ajuns să avem probabil unul dintre cele mai mari procente de mortalitate la pacienţi cu cancer din UE.

Lipsa prevenției

Eu sunt convins că ceea ce facem noi astăzi, nu ştiu dacă este neapărat un semnal de alarmă, dar este o preocupare pe care o avem în mod constant de asigurare a finanţării programelor de sănătate fără întârzieri, încât să nu existe întreruperi la tratamente.

Lipsa medicamentelor, de exemplu, pentru pacienţii HIV nu este acceptabilă, mai ales că sunt categorii de pacienţi la care tratamentul nu se poate întrerupe, orice întrerupere înseamnă agravarea bolii şi înseamnă costuri mult mai mari pentru sistemul de sănătate.”, a spus Rafila, potrivit gandul.ro.

Curs de Guvernare arată că acest bilanț dramatic este provocat de lipsa prevenției, de subfinanțarea medicinei primare și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate.

Impactul este devastator, la nivelul nu numai al familiilor, ci și al economiei, conform unei analize prezentate de Clara Volintiru, conferențiar universitar la ASE București.

Nouă din 10 români riscă sărăcia severă dacă se îmbolnăvesc de cancer, iar România pierde 3% din PIB cu fiecare cohortă anuală de pacienți de cancer, conform acesteia.

Cancerul este diagnosticat târziu în România

”Pot să vă spun că m-au impresionat cifrele pentru 2020, când am văzut că în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 se regăseau printre CNP-urile pacienților decedați.

Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și la 10 ani ar fi mult mai ridicate”, a declarat Adela Cojan, la conferința Sănătatea – sursă de competitivitate, organizată marți de cursdeguvernare.ro.

Aceasta este “rata de succes a tratamentului” cancerului în România, în condițiile în care aproape jumătate din banii alocați programelor naționale de sănătătate este dirijată spre cancere.

Cancerul este diagnosticat târziu în România, de cele mai multe ori în stadii târzii – 3 sau 4 – , pacienții români intră după mai mult timp în tratament, comparativ cu bolnavii din restul Europei, se confruntă cu numeroase crize ale medicamentelor vitale ce duc la întreruperea tratamentului și nu au la dispoziție tehnologii și medicamente inovative. De aici ratele mici de supraviețuire la cinci și 10 ani, care se reflectă în speranța de viață la naștere redusă.

Situația este similară și pentru celelalte boli cronice, cu rate de mortalitate mult mai ridicate decât în UE. De exemplu, 4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, 30% din aceste cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar una din două persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii cinci ani, conform datelor Societății Naționale a Medicilor de Familie (SNMF).

Sistemul de sănătate este subfinanțat

Sistemul de sănătate este subfinanțat, dar aceasta nu este singura problemă majoră a ineficicacității acestuia și a rezultatelor ce fac din România statul european cu cele mai multe decese ce pot fi evitate prin asigurarea unui tratament adecvat și în timp util.

România este unul dintre statele UE cu cele mai mici procente din PIB alocate sănătății, 5,2%. față de media europeană, ce ajunge la 11%. Cealaltă problemă majoră a sistemului de sănătate românesc este structura alocărilor.

“Sunt studii ale OMS ce au demonstrat că sistemele sanitare care un investit în ambulatorii și medicina de familie sunt cele mai performante. Sunt acelea în care aproximativ 80% din patologia de adresare ar putea fi gestionată la acest nivel, asfel încât în spitale să ajungă doar cazurile care pun în pericol viața pacientului”, a explicat Adela Cojan.

Asistență medicală primară, departe de finanțarea optimă

“Nu dau vina atât de mult pe subfinanțare, cât pe reechilibrarea finanțării sectorului, în sensul dezvoltării mediciniei primare și a ambulatoriului clinic de specialitate. Un pas foarte rapid ar putea fi făcut în perioada imediat următoare prin reorganizarea ambulatoriului integrat al spitalului”, a adăugat președintele interimar al CNAS.

Dacă toate statele cu indicatori pe sănătate mult mai buni repartizează procente tot mai mari spre prevenție și asistența medicală primară, o tendință la nivel global, România a alocat anul acesta capitolului Asistență medicală primară, elementul-cheie pentru depistarea precoce a bolilor cornice, sub 7% din bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), adică jumătate din ponderea recomandată pentru un sistem optim.

Medicii de familie au criticat guvernanții pentru că nu au alocat o pondere mai mare – creșterea procentuală în bugetul pe 2021 nu ține cont de epidemia de coronavirus și nu nici nu acoperă inflația înregistrată anul trecut.

Sursă foto: Dreamstime.