China și-a majorat exporturile cu peste 36% în septembrie. Excedentul comercial a ajuns la 133,5 miliarde de dolari

Exporturile Chinei au crescut cu 36,3% în septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, depășind așteptările economiștilor. Avansul a fost susținut în special de livrările de semiconductori, automobile și alte produse tehnologice. În timp ce excedentul comercial al Beijingului se apropie de un nou record, Uniunea Europeană și alți parteneri comerciali încearcă să limiteze dezechilibrele provocate de creșterea exporturilor chinezești.

Exporturile Chinei au crescut cu 36,3% în septembrie, cel mai rapid ritm din ultimele șapte luni

Exporturile Chinei au înregistrat în septembrie o creștere anuală de 36,3%, potrivit datelor publicate miercuri de autoritatea vamală a țării. Rezultatul a depășit estimările economiștilor și a reprezentat o accelerare importantă față de luna august, când avansul fusese de 25%.

Conform datelor FactSet, acesta a fost cel mai rapid ritm de creștere a exporturilor din februarie. Importurile au avansat, la rândul lor, cu 31% față de septembrie 2025, comparativ cu o creștere de 28,2% în august, transmite Fortune.

Cu toate acestea, diferența dintre exporturi și importuri a continuat să se mărească. China a înregistrat în septembrie un excedent comercial de 133,5 miliarde de dolari, față de 119,1 miliarde de dolari în luna precedentă.

În primele nouă luni ale anului, excedentul comercial cumulat a ajuns la 938 de miliarde de dolari. Evoluția alimentează așteptările că Beijingul ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari înregistrat pe întregul an trecut.

Semiconductorii și automobilele electrice susțin creșterea exporturilor chinezești

Produsele tehnologice au avut o contribuție importantă la creșterea livrărilor externe.

Între ianuarie și septembrie, valoarea exporturilor chinezești de semiconductori a crescut cu 108,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Exporturile de echipamente automate pentru prelucrarea datelor și componentele acestora au avansat cu 54,6%, în timp ce livrările de automobile au crescut cu 54,3%.

În sectorul auto, rezultatele au fost susținute de cererea internațională pentru vehicule electrice și hibride produse în China.

Această orientare către produsele cu valoare tehnologică ridicată a devenit unul dintre principalii factori care susțin economia chineză.

Exporturile puternice au contribuit la creșterea economică într-o perioadă în care consumul intern și investițiile au rămas slabe. Una dintre principalele probleme este criza prelungită din sectorul imobiliar, care continuă să afecteze activitatea economică.

Uniunea Europeană încearcă să reducă deficitul comercial cu China

Creșterea exporturilor chinezești provoacă însă tensiuni tot mai mari cu partenerii comerciali ai Beijingului.

Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit comercial față de China care depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Autoritățile europene încearcă să reducă acest dezechilibru, în special în sectoarele industriale unde produsele chinezești au devenit tot mai competitive.

Ecaterina Bigos, strateg senior de piață la BNP Paribas Asset Management, avertizează că rezistența exporturilor Chinei va fi pusă la încercare de aceste presiuni.

„Deși tensiunile comerciale dintre SUA și China s-au atenuat într-o anumită măsură, eforturile Uniunii Europene de a reechilibra schimburile comerciale vizează direct exporturile cu valoare ridicată”, a explicat aceasta.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a vizitat săptămâna trecută Beijingul, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez, Wang Wentao.

După discuții, oficialul european a anunțat că a fost încheiat un acord cu Beijingul, care include reducerea la jumătate a importurilor de automobile hibride chinezești în Uniunea Europeană în următorii ani.

Presiunile nu vin doar din partea Europei. Statele Unite au lansat în acest an o investigație privind capacitatea industrială excedentară a Chinei și a altor parteneri comerciali.

Totuși, Washingtonul și Beijingul au convenit luna trecută să prelungească armistițiul comercial și să reducă tarifele pentru bunuri în valoare de 60 de miliarde de dolari.

Produsele chinezești ieftine provoacă îngrijorări în economiile partenere

Mai multe state se tem că industriile lor manufacturiere ar putea fi afectate de creșterea importurilor din China, în special într-un context de dezvoltare economică modestă.

Eswar Prasad, profesor de economie și politică comercială la Universitatea Cornell, atrage atenția că mulți dintre partenerii comerciali ai Chinei se confruntă deja cu perspective slabe de creștere și sunt îngrijorați de concurența producătorilor chinezi.

Un alt factor care influențează competitivitatea produselor chinezești este evoluția yuanului.

Deprecierea monedei chineze față de dolarul american și alte valute poate face exporturile Chinei mai ieftine pe piețele externe, accentuând dezechilibrele comerciale.

Beijingul respinge însă ideea că ar urmări obținerea unor avantaje comerciale prin deprecierea monedei.

Autoritățile chineze susțin că nu au „nici nevoia, nici intenția” de a obține avantaje competitive prin devalorizarea yuanului și atribuie creșterea exporturilor competitivității industriei naționale.

Dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea deveni un risc pentru exporturile Chinei

Modelul economic bazat pe exporturile de produse tehnologice depinde în mare măsură de menținerea accesului la piețele internaționale.

Diversificarea către Asia de Sud-Est și America Latină poate ajuta China să reducă o parte dintre riscurile comerciale, dar aceste piețe nu pot înlocui complet cererea din economiile occidentale.

În plus, există și riscuri care nu țin direct de taxele vamale sau de restricțiile comerciale.

Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a contribuit la creșterea cererii pentru semiconductori și echipamente tehnologice. O încetinire a investițiilor în acest domeniu ar putea afecta exporturile chinezești.

Unii reprezentanți ai industriei tehnologice americane au cerut deja încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale la nivel mondial, invocând motive de siguranță.

„O încetinire a ciclului global de investiții în inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru creșterea exporturilor Chinei decât restricțiile comerciale impuse de alte țări”, a declarat Max Zenglein, economist senior pentru regiunea Asia-Pacific la The Conference Board.

FMI reduce prognoza de creștere economică a Chinei pentru 2026

În ciuda performanțelor comerciale, economia Chinei continuă să se confrunte cu probleme interne.

Autoritățile de la Beijing au stabilit pentru 2026 o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus însă în această săptămână prognoza privind avansul economiei chineze la 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară.

Instituția a avertizat că exporturile puternice nu pot compensa integral slăbiciunile economiei interne.

Consumul și investițiile rămân afectate, în special de dificultățile persistente din sectorul imobiliar.

Oficialii chinezi au subliniat necesitatea stimulării cererii interne și au introdus recent noi măsuri economice, inclusiv subvenții pentru plata dobânzilor la creditele ipotecare ale cumpărătorilor de locuințe.

Cu toate acestea, analiștii consideră că stimularea consumului intern nu a devenit încă o prioritate suficient de importantă pentru autorități în acest an.

China urmează să publice săptămâna viitoare datele privind creșterea economică din trimestrul iulie-septembrie, care vor arăta în ce măsură performanțele exporturilor au reușit să susțină economia în condițiile unei cereri interne slabe.