Centrala de la Cernavodă nu va fi redeschisă prea curând. Cristian Bușoi avertizează că facturile la electricitate ar putea crește cu 20% în următoarele luni

Redeschiderea centralei nucleare de la Cernavodă este foarte puțin probabilă în următoarele zece zile, în condițiile în care nivelul scăzut al apei a determinat declanșarea unor proceduri de siguranță. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat luni că nu există niciun risc de incident sau accident la centrală, însă oprirea acesteia pune presiune suplimentară asupra pieței de electricitate. În același timp, facturile la energie ar putea crește în perioada următoare, iar o analiză a Asociației Energia Inteligentă indică posibilitatea unor majorări de până la 20%.

Centrala de la Cernavodă nu va fi redeschisă prea curând

Ministerul Energiei nu are, în acest moment, o dată clară pentru redeschiderea centralei de la Cernavodă. Potrivit lui Cristian Bușoi, în weekendul anterior s-a înregistrat un nivel record de scăzut al apei, situație care a determinat activarea unor proceduri de siguranță ale centralei.

Secretarul de stat a subliniat că nu există niciun risc și niciun indiciu care să ridice semne de întrebare privind posibilitatea producerii unui incident sau accident. Măsurile adoptate sunt legate de respectarea unor reguli internaționale extrem de stricte, care impun declanșarea unor proceduri atunci când nivelul apei scade foarte mult.

În acest context, a fost necesară intervenția Administrației Naționale Apele Române. Aceasta a presupus o evacuare controlată de la Iezer, urmând să aibă loc și evacuări de pe râurile Olt și Argeș.

Având în vedere nivelul foarte scăzut al apei, redeschiderea centralei în următoarele zece zile este considerată foarte puțin probabilă. Menținerea acestei situații pune o presiune suplimentară asupra pieței de electricitate din România.

„În acest moment, din păcate, nu avem o dată clară pentru redeschiderea unității la Cernavodă. În acest weekend ne-am confruntat cu un nivel record scăzut al apei, ceea ce pus în mișcare câteva dintre procedurile de siguranță ale centralei. Foarte important, pentru că am văzut unele speculații în presă, nu există nici cel mai mic risc, semn de întrebare legat de posibilitatea vreunui incident sau accident la Cernavodă. Dar, pentru că vorbim de reguli extrem de stricte, care sunt reguli internaționale, odată ce vedem acest nivel foarte scăzut, este nevoie de declanșarea unor proceduri, inclusiv ajutorul venit de la Apele Române, care a însemnat o evacuare controlată de la Iezer și urmează a fi, de asemenea, unele evacuări de pe râul râurile Olt și Argeș. În condițiile în care suntem cu cel mai mic nivel din ultima perioadă, e foarte puțin probabil ca, în următoarele 10 zile să zicem, să putem redeschide Cernavodă, ceea ce pune o presiune suplimentară pe piața de electricitate”, a declarat Bușoi pentru Agerpres.

Facturile la electricitate ar putea crește cu 20%

Cristian Bușoi a avertizat că prețurile la energia electrică vor fi mai mari în 2026 decât în 2025 în toate țările Uniunii Europene, în principal din cauza creșterii prețului gazelor naturale. Scumpirea gazelor produce efecte în lanț și asupra prețului electricității.

În România, această evoluție se suprapune peste oprirea centralei de la Cernavodă. Situația a obligat companiile care aveau contracte pe un an, la preț fix, cu Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), să înlocuiască respectiva cantitate de energie prin achiziții de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), fie din România, fie din țările din regiune.

Bulgaria a fost principalul furnizor de electricitate al României în orele de seară, iar aceste achiziții contribuie la presiunile asupra prețurilor pentru perioada următoare.

Secretarul de stat a precizat că nu există încă date finale privind evoluția facturilor. Nici furnizorii de electricitate nu au, în acest moment, o prognoză clară, iar calculele se modifică de la o zi la alta.

Cu toate acestea, analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă, organizație cu care Ministerul Energiei colaborează, indică posibilitatea unor creșteri de până la 20%. Potrivit lui Bușoi, acest procent poate reprezenta un scenariu pentru săptămânile și lunile următoare, majorările urmând să se producă treptat, în funcție de evoluția situației.

„În ceea ce privește prețurile, sigur, acestea vor fi mai mari decât în 2025 în toate țările Uniunii Europene, datorită prețului crescut la gazul natural, în principal, care generează în lanț efecte și pe prețul la electricitate. Lucrul acesta, sigur, se adaugă în România la situația închiderii centralei de la Cernavodă, care a obligat pe cei care aveau contracte cu SNN – contracte pe un an, cu preț fix – să fie nevoiți să înlocuiască acea cantitate cu cumpărări de pe PZU – Piața Zilei Următoare – fie din România, fie din țările din regiune. Bulgaria a fost principalul nostru furnizor de electricitate în orele de seară și asta generează un efect de creștere pe perioada următoare. Nu avem încă datele finale, nici măcar furnizorii de electricitate nu au în acest moment o prognoză clară pentru perioada următoare. Calculele se schimbă de la o zi la alta, însă putem spune că o anumită analiză independentă care a apărut în spațiul public, a unei asociații foarte prestigioase cu care Ministerul Energiei are o relație foarte bună de colaborare – vorbim de Energia Inteligentă – și care vorbește de creșteri de 20% poate fi un scenariu care să se întâmple în săptămânile și lunile următoare, treptat, în funcție de evoluția situația”, a mai spus secretarul de stat.

România a importat 3.500 MW în orele de vârf de seară

În perioadele de vârf din timpul serii, România a importat 3.500 de megawați, o cantitate apropiată de capacitatea maximă de import, estimată la 4.000 MW.

Media zilnică a importurilor nete se situează între 1.000 și 2.000 MW. Nivelul este comparabil cu cel din vara precedentă, însă evoluția depinde și de producția de energie eoliană.

Atunci când energia eoliană contribuie suplimentar la producția disponibilă în timpul serii, importurile pot coborî sub 1.000 MW, ajungând la câteva sute de megawați.

„Media zilnică de net este între 1.000 și 2.000. Comparativ cu astă vară suntem tot pe acolo, în funcție însă de energia eoliană. Dacă energia eoliană aduce un plus în timpul serii, atunci sunt și importuri sub 1,000 de megawați, de câteva sute de megawați”, a subliniat acesta.

Ce capacități ar putea ajuta la stabilizarea sistemului energetic

Pentru reglarea parțială a sistemului energetic din România, Cristian Bușoi a indicat necesitatea redeschiderii centralei de la Cernavodă, a punerii în funcțiune a cât mai multor capacități de producție a energiei din surse regenerabile și, în special, a bateriilor destinate stocării energiei.

Transelectrica și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) accelerează, în măsura posibilităților, demersurile necesare. Finalizarea investițiilor presupune însă un anumit interval de timp.

O altă perspectivă pentru creșterea producției interne este reprezentată de centrala de la Mintia. Bușoi și-a exprimat speranța că aceasta va accelera etapa de testare și va începe să producă electricitate pentru Sistemul Energetic Național până la sfârșitul anului.

În prima fază, Mintia ar urma să aducă în sistem o capacitate de producție de peste 1.000 MW.

„Și, aici, și Transelectrica și ANRE accelerează cât de mult posibil, dar e nevoie și de un anume timp pentru a finaliza investițiile. Și să sperăm că Mintia își va accelera partea de teste și până la sfârșitul anului va începe să producă electricitate pentru Sistemul Energetic Național. Mintia, în primă fază, va aduce undeva peste 1.000 de megawați”, a completat Bușoi.

Debitul Dunării rămâne sub media multianuală

Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, va rămâne staționar în jurul valorii de 1.200 de metri cubi pe secundă până marți.

Ulterior, debitul este prognozat să crească ușor până la 18 octombrie, când ar urma să ajungă la 1.350 de metri cubi pe secundă. Chiar și după această creștere, valoarea va rămâne sub media multianuală pentru luna octombrie, de 3.900 de metri cubi pe secundă.

În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor va fi diferită în funcție de sectorul Dunării și de perioada prognozei.

În prima parte a intervalului, debitele vor crește ușor pe sectorul Gruia-Calafat și vor rămâne staționare pe sectorul Bechet-Tulcea.

În a doua parte a intervalului, este prognozată o creștere a debitelor pe sectorul Gruia-Galați, în timp ce pe sectorul Isaccea-Tulcea acestea vor rămâne relativ staționare.