De ce plătesc românii energie scumpă, deși România produce electricitate ieftină. Explicația lui Dumitru Chisăliță

România dispune de hidrocentrale, reactoare nucleare și alte capacități de producție a energiei electrice, însă costurile relativ reduse ale unor surse nu se reflectă automat în facturile consumatorilor. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că una dintre explicații se află în modul în care a fost reorganizat sistemul energetic începând cu anul 2000, când producția a fost împărțită între companii distincte. Potrivit specialistului, mecanismul de formare a prețurilor pe piața angro poate face ca energia produsă ieftin să fie vândută la un preț influențat de centralele cu costuri mai ridicate.

Dumitru Chisăliță: Energia ieftină nu se reflectă automat în facturile consumatorilor

Într-o analiză publicată luni, 12 octombrie, Dumitru Chisăliță explică de ce România, deși dispune de surse diversificate de producție a electricității, nu reușește să transforme întotdeauna acest avantaj în prețuri mai mici pentru consumatori.

Specialistul consideră că problema este legată inclusiv de reorganizarea fostului sistem energetic integrat, care a dus la separarea producătorilor în companii cu interese comerciale proprii.

„România are hidrocentrale și reactoare nucleare care pot produce electricitate la costuri relativ reduse. Cu toate acestea, avantajul acestor resurse nu se regăsește automat în facturile consumatorilor”, arată Dumitru Chisăliță.

Reorganizarea CONEL din anul 2000 a reprezentat una dintre etapele importante ale acestui proces, prin separarea unor activități energetice în societăți independente.

În opinia specialistului, separarea a modificat modul în care sunt gestionate costurile și veniturile producătorilor.

„Interesul comercial al producătorului de energie ieftină nu este să reducă prețul întregului sistem, ci să obțină cel mai bun preț pentru energia sa”, explică acesta.

Cum ajunge energia scumpă să influențeze prețul electricității produse ieftin

Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra mecanismului european de formare a prețurilor, cunoscut drept „ordinul de merit” (merit order).

În cadrul acestuia, ofertele producătorilor sunt ordonate în funcție de preț, iar pentru acoperirea consumului sunt acceptate succesiv ofertele necesare.

Pe piața pentru ziua următoare, prețul de închidere este determinat, în principiu, de ultima ofertă necesară pentru satisfacerea cererii. Astfel, energia produsă din surse cu costuri mai mici poate fi remunerată la același preț cu energia provenită dintr-o centrală mai scumpă.

„Problema României este că avantajul energiei ieftine poate rămâne în profitul producătorilor, în timp ce prețul energiei scumpe ajunge în facturile consumatorilor”, susține președintele Asociației Energia Inteligentă.

Acesta consideră că diferențele dintre costurile de producție ale hidrocentralelor, reactoarelor nucleare și centralelor pe combustibili fosili ar trebui analizate și din perspectiva beneficiilor pentru consumatori.

Exemplul care arată cum se formează prețul energiei

Pentru a explica mecanismul, Dumitru Chisăliță prezintă un exemplu ipotetic în care consumul de electricitate este de 100 MWh.

Din această cantitate, 40 MWh sunt oferiți de centrale fotovoltaice la 60 de euro/MWh, iar alți 40 MWh provin din hidrocentrale, la 115 euro/MWh.

Pentru acoperirea întregului consum mai sunt necesari 20 MWh, furnizați de o centrală pe gaze care solicită 180 de euro/MWh.

În exemplul prezentat, ultima ofertă acceptată stabilește prețul de 180 de euro/MWh pentru întreaga cantitate tranzacționată în acea licitație.

„Astfel, chiar dacă cea mai mare parte a energiei este oferită ieftin, o cantitate mică de energie scumpă poate ridica prețul întregii cantități tranzacționate”, explică specialistul.

Fragmentarea companiilor energetice, criticată de președintele Asociației Energia Inteligentă

Dumitru Chisăliță consideră că separarea producătorilor pe tipuri de energie a diminuat posibilitatea unei gestionări integrate a costurilor.

Într-un sistem integrat, hidrocentralele, reactoarele nucleare și termocentralele pot fi administrate complementar, ținând cont de diferențele dintre costurile de producție și de necesitatea asigurării continuității alimentării.

În schimb, în actuala structură, fiecare companie urmărește propriile obiective comerciale și investiționale.

„Dispare însă perspectiva optimizării întregului sistem energetic național. În locul unei planificări integrate apare o sumă de interese comerciale, de cele mai multe ori divergente”, afirmă specialistul.

Acesta susține că România dispune de un mix energetic diversificat, care include hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, cărbune, energie eoliană și solară.

Cu toate acestea, avantajele diversificării nu se traduc automat în costuri mai mici pentru economie și populație.

Dumitru Chisăliță: România a confundat concurența cu fragmentarea

În analiza sa, președintele Asociației Energia Inteligentă precizează că nu contestă necesitatea existenței unei piețe concurențiale a energiei electrice.

El consideră însă că rezultatele reformei energetice începute în urmă cu peste două decenii trebuie reevaluate, inclusiv din perspectiva impactului asupra consumatorilor.

„Întrebarea fundamentală nu este dacă piața trebuie să existe. Piața este necesară. Întrebarea este dacă arhitectura creată în urmă cu peste două decenii a servit interesul public sau dacă produce efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat la momentul reformei”, arată specialistul.

Potrivit acestuia, reforma ar trebui analizată prin capacitatea sistemului energetic de a valorifica resursele naționale și de a susține competitivitatea economiei.

„Cea mai mare greșeală a reformei energetice de la începutul anilor 2000 nu a fost liberalizarea pieței în sine, ci faptul că România a confundat concurența cu fragmentarea, a confundat optimizarea costurilor prin mix energetic echilibrat cu ordinul de merit”, concluzionează Dumitru Chisăliță.