Cel mai ridicat nivel de încredere al economiştilor în expansiunea zonei euro, de la criza din 2008

Economia zonei euro va înregistra anul acesta cel mai semnificativ avans din ultimul deceniu şi va menţine ritmul solid şi în 2018, conform economiştilor intervievaţi de Reuters, care au apreciat că există riscul ca estimarea lor să nu fie suficient de optimistă.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 1,4% în zona euro, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Economiştii se aşteaptă ca până la mijlocul lui 2019 rata inflaţiei să rămână sub obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene, care vrea să menţină creşterea preţurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.

Peste 80 de economişti au luat parte la sondajul Reuters, realizat în perioada 13-16 noiembrie.

Creşterea economiei zonei euro a fost surprinzător de robustă anul acesta, depăşind simultan, pentru prima dată de la criza din 2008, SUA şi Marea Britanie.

Majoritatea economiştilor şi-a exprimat încrederea că avansul zonei euro va continua şi în 2018. Un astfel de nivel ridicat de încredere nu a mai existat într-un sondaj realizat de Reuters de dinainte de criza financiară globală şi a fost o raritate chiar după lansarea euro, în 1999.

‘Dacă ne uităm la indicatori, vedem de fapt extinderea creşterii economice, care va continua în 2018, cea mai bună veste fiind că este o expansiune extinsă’, a apreciat Peter Vanden Houte, economist pentru zona euro zone la ING.

Există riscul ca estimarea să nu fie suficient de optimistă, au declarat 60% din respondenţi, iar 30% au apreciat că prognoza este echilibrată şi numai 10% că s-ar putea înrăutăţi.

‘Toate stelele rămân aliniate pentru zona euro: deficit fiscal în scădere, politici monetare relaxate, un nivel decent al euro, încredere solidă în economie. Singurul risc pentru 2018 îl reprezintă alegerile din Italia, dar ar trebui să aibă un impact limitat asupra încrederii în economie’, susţine Louis Harreau, economist la CA-CIB.

Ritmul solid de creştere a zonei euro a determinat Banca Centrală Europeană să anunţe luna trecută că va înjumătăţi volumul achiziţiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, diminuând programul său de relaxare cantitativă (QE) în aşteptarea creşterii inflaţiei.

Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să menţină nemodificată dobânda de politică monetară, până la sfârşitul lui 2018.

În trimestrul trei din 2017, zona euro a înregistrat un avans trimestrial de 0,6%, iar pentru ultimele luni din acest an şi până la sfârşitul lui 2018 este previzionată o expansiune de 0,5%. Creşterea ar urma să se atenueze uşor, la 0,4%, în primele două trimestre din 2019.

Creşterea anuală ar urma să se situeze în medie la 2,2% în 2017, 1,9% în 2018 şi 1,7% în 2019, faţă de prognoza precedentă a economiştilor de 2,2%, 1,8% şi, respectiv, 1,6%.

Recent, Comisia Europeană a majorat estimările de creştere economică pentru acest an în zona euro, de la 1,7% la 2,2%, iar pentru anul viitor de la 1,8% la 2,1%.

‘După cinci ani de recuperare moderată, creşterea europeană s-a accelerat acum. Avem veşti bune din multe direcţii, mai multe locuri de muncă create, o creştere a investiţiilor şi consolidarea finanţelor publice’, a afirmat, într-un comunicat de presă, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici. AGERPRES