Ce se întâmplă dacă mâncăm o banană pe zi? „O banană nu pierde fibre, dar fibrele se schimbă pe măsură ce banana se coace. Trece de la mai mult amidon rezistent la mai puțin”, spune medicul Monica Auslander. De aceea, este posibil să fi auzit că o banană verde, mai puțin coaptă, este mai bună.
Ce se întâmplă dacă mâncăm o banană pe zi?
Amidonul rezistent este un tip de fibră prebiotică găsită mai ales în alimente precum cereale, cartofi, banane și fasole. După cum sugerează și numele, aceste amidonuri rezistă la descompunerea în tractul digestiv.
Acest lucru le permite să rămână intacte până când ajung în intestinul gros, unde pot fi folosite drept combustibil pentru bacteriile bune din intestin. Amidonul rezistent, care are cinci subgrupuri diferite, poate ajuta la reducerea incidenței bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă și boala Crohn, precum și a cancerului de colon, potrivit eatingwell.
Consumul de amidon rezistent ar putea juca un rol în reducerea inflamației în organism. Acest lucru ar putea fi util pentru o varietate de afecțiuni cronice, inclusiv boli cardiovasculare, steatohepatită nonalcoolică, diabet zaharat de tip 2, obezitate și sindrom metabolic.
Ce se întâmplă pe măsură ce banana se coace
Pe măsură ce o banană se coace, structura carbohidraților săi se descompune din fibre prebiotice și pectină în zahăr. De exemplu, o banană complet verde conține mai mult de 3 grame de fibre, în timp ce o banană prea coaptă are mai puțin de 2 grame de fibre.
Cantitatea totală de carbohidrați dintr-o banană rămâne constantă, indiferent de nivelul de coacere. Dar modificarea conținutului de fibre poate fi atribuită transformării carbohidraților săi pe măsură ce se coace. Valorile altor nutrienți, cum ar fi potasiul, vitamina C, proteinele și grăsimile, rămân constante în orice etapă de coacere.
Un alt lucru care se schimbă pe măsură ce o banană se coace este factorul său de sațietate. Altfel spus, consumul unei banane coapte față de consumul unei banane mai verzi poate avea efecte diferite asupra apetitului.
Fibrele prebiotice au un efect de sațietate, făcându-vă să vă simțiți mai sătui mai mult timp. Dacă o banană a trecut de perioada de maturitate, ar putea fi mai potrivită pentru pâinea cu banane decât pentru o gustare de după-amiază.
Controlul glicemiei
Deși conținutul de zahăr al unei banane poate părea ridicat, indicele glicemic al bananelor coapte este de fapt scăzut, la 51, fructele puțin prea coapte ajungând chiar mai jos, la 42,5. Înseamnă că bananele vor ajuta la menținerea nivelului de zahăr din sânge mai constant (în comparație cu alimentele cu un IG mai mare).
Acest lucru s-ar putea datora cantității de amidon rezistent din fruct, care se deplasează prin intestinul subțire fără a fi absorbit prea mult în fluxul sanguin. Prin urmare, bananele sunt o alegere alimentară bună pentru persoanele cu diabet sau pentru cele care încearcă să își monitorizeze nivelul de zahăr din sânge.
Bucurați-vă de banane necoapte
Iată câteva modalități ușoare de a le include în dietă:
Feliate, cu iaurt și unt de arahide – cremozitatea iaurtului și a untului de arahide echilibrează fermitatea unei banane verzi.
Tăiate în ovăz peste noapte – bananele puțin prea coapte își păstrează forma și textura mai bine decât cele coapte, în mâncărurile reci cu ovăz.
Amestecate într-un smoothie: adăugați o bucățică mică de banană verde la amestecul obișnuit pentru fibre, fără a suprasolicita aroma.
Pe pâine prăjită, presărată cu scorțișoară – un strop de scorțișoară sau un strop de miere (dacă nu urmăriți cu atenție glicemia) ajută la atenuarea gustului acrișor.
