În cadrul podcastului, medicul a vorbit despre unele dintre bolile care pot apărea la nivelul pieli, precum psoriazis, lupus sau sclerodermia. Dr. Rodica Olteanu a venit cu detalii importante legate de diagnosticare, manifestări ale bolilor și modalitățile de tratament, care au devenit din ce în ce mai eficiente odată cu evoluția medicinei și a tehnologiei.
Pielea, o barieră a întregului organism
Dermatologia este un spectru extrem de important la nivelul domeniului medical.
„Este vorba despre această barieră, de primul impact pe care îl are organismul cu mediul extern. Pielea are 2 m², deci este cel mai mare organ din corp, dacă ne gândim la invaginările de la nivelul foliculilor piloși și a glandelor sudoripare și sebacee, probabil că are de 10 ori mai mult decât ce cunoaștem. Pe lângă mărimea organului, impactul pe care îl are în societate contează extrem de mult.
Pielea este prima care vine în contact cu mediul exterior și este vorba de acest microbiom cutanat pe care de multe ori îl ignorăm. Dar, este foarte important în relația cu mediul, în antrenarea sistemului imunitar. Pe lângă partea de dermatologie, de boli cu adevărat autoimune, inflamatorii, avem și partea de cosmetică și cea de venerologie. Este un domeniu extrem de complex”, a precizat medicul.
Papiloamele, formațiuni benigne
În cadrul podcastului, medicul a vorbit despre probleme sau afecțiunile care pot apărea la nivelul pielii, de la cele ușoare la bolile mai grave. Un lucru foarte mediatizat prin intermediul reclamelor TV sunt papiloamele, care potrivit specialistului, nu reprezintă un pericol mare.
„Papiloamele sunt niște formațiuni, niște tumorete, absolut benigne. Ce ne deranjează este faptul că se înmulțesc și apar în zone în care ne afectează confortul. De asemenea, dacă se rup pot sângera, se pot infecta. Iată, acestea sunt motivele care ne alertează și care trimit pacienții la medic.
Din fericire, există metode foarte simple să scăpăm de aceste papiloame și trebuie să ne informăm din surse sigure. Am văzut că unii folosesc diverse creme sau câteodată am auzit și de varianta în care papiloamele se pot vindeca prin aplicarea de scrum de țigară, ceea ce nu este adevărat. Există creme, proceduri și intervenții bune, de la aplicarea de azot lichid până la electrocauterizare cu distrugerea totală a formațiunii respective și cu vindecare ad integrum, adică cu pielea normală”, spune aceasta.
Vizita la medic
Vizitele la medicul dermatolog sunt destul de frecvente, fiind vorba în principal de afecțiuni minore, precum dermatite sau eczeme.
„În principiu, un pacient se prezintă de cel puțin 3 ori la medicul dermatolog până în 20 de ani pentru diverse afecțiuni. Există afecțiuni care sunt mai frecvente și la care pacientul se prezintă la cabinetul de consultații în ambulatoriu, precum dermatite, alopecii, eczeme, urticarii.
Există și afecțiuni care trimit pacientul la spital, fie că este vorba de spitalizare de zi sau spitalizare continuă. Acestea sunt mai ales de tipul bolilor inflamatorii sau bolilor autoimune care pot fi, la rândul lor, boli buloase, deci cu dezvoltarea de vezicule, de bășici, sau boli de tip lupus, care într-adevăr este o afecțiune extrem de severă.
La spital mai ajungi și când ai psoriazis, dermatita atopică, sclerodermie, dermatomiozită și când ai tot felul de urticarii sau dermatite determinate de factorii de mediu, alergice sau iritante. Trebuie să luăm în calcul și cancerele cutanate care pot fi melanoame sau non-melanoame, cum sunt carcinoamele, bazocelulare sau spinocelulare. Avem o paletă largă de afecțiuni care necesită un control riguros și supraveghere ulterioară”, explică medicul.
Protecția de razele UV
Ne aflăm în perioada de vară, iar protecția solară devine subiect principal de discuție. Recomandările dermatologilor spun să evităm expunerea la soare, deoarece razele UV pot duce la apariția unor afecțiuni.
„În ultimii ani, recomandările medicilor dermatologi spun să nu ne expunem la soare. Să încercăm să avem cât mai mult o fotoprotecție, mai ales în perioada de maximă expunere, pentru că razele ultraviolete, dincolo de a fi prietenele noastre sunt și dușmanii noștri. Razele ultraviolete devin din ce în ce mai penetrante.
Știm că există ultraviolete de tip A care penetrează adânc și care determină modificări la nivelul AND-ului și deci apariția de carcinoame și tot felul de neoplasme. Razele UVB ard, dar pot să fie ușor mai blânde și mai bune cu organismul nostru, pentru că ne furnizează și vitamina D.
Dar, pe lângă UVA și UVB apare și UVC. Până acum, acesta nu ajungea la nivelul organismului pentru că era oprit de stratul de ozon. În momentul în care stratul de ozon are niște găurele prin care pătrund razele de tip UVC. Noi ne supunem acestor efecte nefavorabile la nivelul organismului”, afirmă medicul.
Alimentația și stresul
Dr. Rodica Olteanu a explicat că există și alți factori care pot determina apariția bolilor de piele.
„Poate fi o explicație faptul că, într-adevăr, stratul de ozon are acum aceste găuri, prin care pătrund mai mult razele ultraviolete dăunătoare, dar nu este numai această explicație. Cu siguranță, sunt o multitudine de factori care contribuie la apariția afecțiunilor cutanate. Aici nu putem să excludem alimentația, stresul și contactul cu produse care nu sunt organice, care nu sunt recunoscute și nu sunt similare organismului uman.
Ca atare, pot produce și ele modificări de tipul dermatitei de contact pe care o cunoaște majoritatea lumii, pe care toată lumea a avut-o cel puțin o dată în viață. Iată că există o influență și a acestor factori ai lumii moderne”, spune expertul.
Sezonul bolilor autoimune
Virusul Covid a adus cu sine multe repercusiuni. Lupta organismului cu acest nou virus a dus la creșterea numărului de pacienți care suferă de boli autoimune.
„Sezonul post-Covid a dus la explozia procentului de boli autoimune și nu mă refer neapărat la bolile dermatologice. Este ușor explicabil din punct de vedere științific. Se poate verifica prin studiile și toate articolele care au ieșit în presă în ultimii ani. Covid-ul a fost o boală nouă pentru organismul nostru, deci acest virus a fost foarte agresiv.
Organismul nu era învățat să reacționeze, a reacționat într-un mod, să zicem, neașteptat și pentru el și pentru noi. Nu aveam mecanisme de contracarare, pentru că am încercat tot ce se putea. Ca atare, am declanșat alte mecanisme în momentul în care încercam să tratăm această afecțiune. Am afectat tot organismul, nu numai pielea”, explică aceasta.
Întregul podcast poate fi urmărit AICI.
