Ce se întâmplă cu turismul în 2020. Câți străini vin în România
Vești bune atât pentru patronii de pensiuni și hoteluri, cât și pentru cei din domeniul transportului. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2020 au crescut cu 5% faţă de cele din luna ianuarie 2019, până la 796.300, cele ale turiştilor străini reprezentând 16%.
Potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2020 au însumat 796.300, în creştere cu 5% faţă de cele din luna ianuarie 2019. Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna ianuarie a acestui an 84%, în timp ce sosirile turiştilor străini 16%.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73,2% din total turişti străini), iar din aceştia 77,8% au provenit din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Conform INS, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2020 au însumat 1,575 milioane, în creştere cu 7% faţă de cele din luna ianuarie 2019.
Din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna ianuarie 82,5%, iar ale turiştilor străini 17,5%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (72,1% din total turişti străini), iar din aceştia 75,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în luna ianuarie 2020 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2020 a fost de 25% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2020 s-au înregistrat la hoteluri (31,0%), vile turistice (22%), bungalouri (19,9%), hosteluri (19,4%), pensiuni turistice (18,6%) şi cabane turistice (16,4%).
Câți străini au venit în România
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2020 de 823.700, în urcare cu 12,7% faţă de luna ianuarie 2019. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 47,9% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (38,2%), Ungaria (23,3%), Italia (8,3%), Germania (5,8%), Polonia (4,4%), Franţa (3,7%) şi Regatul Unit (3,0%).
În ceea ce privește plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2020 de 2,044 milioane, în creştere cu 14,1% comparativ cu luna ianuarie 2019. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 70% din numărul total de plecări.
Pe judeţe, în luna ianuarie 2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică) a înregistrat valori mai mari în Bucureşti (122.800), Braşov (121.700), Prahova (48.600), Suceava (36.900), Mureş (36.600), Bihor (36.500) şi Cluj (35.700), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (253.700), Bucureşti (222.100), Prahova (112.000), Bihor (78.200), Vâlcea (77.900), Suceava (77.700), Mureş (74.000) şi Cluj (64.900).
Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi ]n structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare au provenit din Israel (14.200), Italia (13.000), Germania (12.700), Republica Moldova (7.500) şi Franţa (7.300).
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





