Documentele descriu frustrările politice ce au condus Statele Unite în 1953 să ia măsuri sub acoperire împotriva unui aliat sovietic, făcând un ecou al frustrărilor actuale americane cu Iranul asupra ambiţiilor sale nucleare.
Se ştia de mult că Statele Unite şi Marea Britanie au jucat un rol-cheie în răsturnarea primului ministru iranian Mohammed Mossadegh – o acţiune ce înveninează în continuare atitudinea Teheranului faţă de cele două naţiuni. CIA şi-a recunoscut anterior rolul şi chiar a inclusiv lovitura de stat într-un calendar pe site-ul său de anul trecut: ’19 august 1953, lovitura de stat asistată de CIA îl răstoarnă pe premierul iranian Mohammed Mossadegh’, notează AP.
Mossadegh a fost înlocuit de regimul opresiv al şahului Reza Pahlavi, care a fost răsturnat de adepţii ayatollahului Ruhollah Khomeini în revoluţia iraniană din 1979. Dar pentru istorici, documentele puternic cenzurate postate în această săptămână pe site-ul Arhivei Naţionale de Securitate a Universităţii George Washington detaliază ‘prima confirmare oficială a CIA că agenţia a ajutat la planificarea şi executarea loviturii de stat’.
Documentele oferă de asemenea o explicaţie pentru acţiunea sub acoperire ce este stranie similară cu argumentele pentru reducerea ambiţiilor nucleare ale Iranului de azi. CIA a susţinut atunci că Iranul ameninţa securitatea Occidentului prin faptul că nu coopera cu Vestul – la momentul respectiv, prin refuzul de a negocia cu consorţiul condus de britanici Anglo-Iranian Oil Co. – ameninţând astfel aprovizionarea cu petrol ieftin a Marii Britanii şi riscând o invazie britanică ce s-ar fi putut transforma într-o contra-invadare sovietică a câmpurilor petroliere iraniene.
Documentele evidenţiază modul în care trebuia produs cutremurul politic iranian. Un document intitulat ‘Campanie pentru a instala un guvern pro-occidental în Iran’ enumeră obiective ‘prin metode legale sau cvasi-legale, pentru a efectua căderea guvernului Mossadegh’, inclusiv ‘expunând colaborarea sa comuniştii’ şi ‘înlocuirea lui cu un guvern prooccidental sub conducerea şahului’.
Operaţiunea TPAJAX
Într-un document intitulat ‘Bătălia pentru Iran’, CIA dezvăluie că planul loviturii de stat a fost numit ‘Operaţiunea TPAJAX’. Autorul anonim scrie că relatările publicate anterior omit să vorbească despre faptul că ‘lovitura de stat militară ce l-a răsturnat pe Mossadegh… a fost efectuată sub conducerea CIA, ca un act de politică externă a Statelor Unite, conceput şi aprobat la cele mai înalte niveluri ale guvernului’. Autorul adaugă că planul loviturii de stat a fost ‘o recunoaştere oficială… că metodele obişnuite, raţionale de comunicare şi comerţ internaţional au eşuat. TPAJAX a fost introdusă ca o ultimă soluţie’.
Documentele odată secrete subliniază de asemenea jena guvernului britanic când diplomaţi americani au dezvăluit la sfârşitul anilor 1970 că rolurile Statelor Unite şi al britanicilor în răsturnare pot fi făcute publice, prin eventuala publicare a acestor documente în conformitate cu Actul Statelor Unite privind accesul liber la informaţii /FOIA, U.S. Freedom of Information Act/, aceeaşi lege folosită de Arhiva Naţională de Securitate cu sediul la Washington pentru a publica cea mai recentă versiune.
‘Am cerut aceste materiale speciale în 2000 şi a fost nevoie de 11 ani pentru a le obţine’, a declarat Malcolm Byrne de la Arhivă într-un email trimis Associated Press marţi.
Liderii iranieni au cerut scuze oficiale încă de la lovitura de stat. SUA şi Iranul rămân în dezacord asupra planurilor Teheranului de a-şi construi propriul sistem de energie nucleară, şi chipurile, capacitatea de arme nucleare.
Preşedintele Bill Clinton a fost aproape de a-şi cere scuze în comentarii indirecte în 1999, iar preşedintele Barack Obama a recunoscut acţiunile Statelor Unite în discursul său de la Cairo în 2009. ‘În mijlocul Războiului Rece, Statele Unite au jucat un rol în răsturnarea unui guvern iranian democratic ales’, a afirmat Obama în faţa audienţei egiptene, citând acest rol ca un motiv de tensiune între cele două ţări. Niciun lider american nu şi-a cerut scuze în mod explicit, iar Casa Albă nu a oferit niciun comentariu imediat marţi în legătură cu noile dezvăluiri, mai notează AP.
Sursa: Agerpres
