Bucureştiul, „Parisul Estului“ în secolul al XIX-lea, a ieşit din epoca lui Ceauşescu sărac şi pustiit. Acum se reinventează, devenind o importantă metropolă modernă din estul Europei», scria „The Independent“ despre Festivalul „George Enescu“, pe care îl include în „galaxia virtuozilor“, alături de festivalurile de la Bayreuth (Germania), Verbier (Elveţia), Aix-en-Provence şi Saint-Denis (Franţa).
Realizat o dată la doi ani încă din 1958, când a fost înfiinţat, la iniţiativa dirijorului George Georgescu, în memoria compozitorului şi violonistului George Enescu, festivalul îşi menţine tradiţia şi anul acesta şi oferă un număr impresionant – peste 140 – de concerte simfonice şi camerale, recitaluri, spectacole de operă şi balet, conferinţe şi workshopuri. În premieră, această ediţie este însoţită de transformarea Bucureştiului într-o capitală a creativităţii. Grădina Festivalului – spațiile verzi din jurul principalelor săli de concerte, Piaţa Universităţii, Piaţa Colţea, Centrul Vechi -, sunt reinventate prin obiecte de artă urbană, instalații, expoziții şi evenimente de stradă.

Ediţia din acest an va include şi un regal de Wagner. În premieră pentru ultimii 50 de ani, orchestra Rundfunk din Berlin va prezenta la Bucureşti tetralogia lui Wagner („Inelul Nibelungilor“: „Aurul Rinului“, „Walkiria“, „Siegfried“ și „Amurgul zeilor“).

Celelalte şase secţiuni – „Mari orchestre ale lumii“, „Recitaluri şi concerte camerale“, „Concertele de la miezul nopţii“, „Spectacole de operă şi balet“, „Enescu şi contemporanii săi“ şi „Muzica secolului XXI“ -, au în program muzică clasică şi ritmuri contemporane, combinate cu ecouri de folk, tango şi jazz.
Muzică de Liszt, Verdi şi Britten (comemorați în acest an), Schoenberg, Gustav Mahler, Berlioz, Bach, Debussy sau Schumann, se va auzi în interpretarea câtorva dintre cele mai mari orchestre ale lumii, printre care Staatskapelle Berlin, Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdan, Pittsburgh Symphony Orchestra, Orchestra din Paris, Orchestra Simfonică din Londra, Russian National Orchestra sau Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu“.

Vine la Bucureşti şi americanul Cameron Carpenter, cel mai apreciat cântăreţ la orgă din lume şi proaspat nominalizat la Grammy, dar şi John Malkovich, actorul cu două nominalizări la Oscar, care va fi actor şi narator în „Comedie infernală“. Pe scenă va urca şi pianista Yuja Wang, supranumită „mâini fermecate“, dar şi Victor Rebengiuc, ca narator în cantata „Gurre-Lieder“.

Totodată, „Suita nr. 2 pentru orchestră în Do Major“, „Cvartetul cu pian nr. 1 în Re Major“,  „Simfonia nr. 1 în Mi bemol Major“ sunt doar câteva din compoziţiile din repertoriul lui George Enescu ce figurează în program.

În total, participă la eveniment peste 4.000 de solişti străini şi români. „Este cel mai mare eveniment de anvergură internaţională găzduit de Bucureşti, cu regularitate (…) Poziţionează România ferm pe una dintre cele mai onorabile hărţi ale lumii – cea a culturii, a muzicii mari, universale“, spune Radu Coşarcă, directorul de relaţii externe al Enel România, unul din sponsorii evenimentului.
Anul acesta, bugetul Festivalului a depăşit 8,7 mil. euro, din care aproximativ 7,8 mil. euro provin din finanţare publică, iar restul de la sponsori – în jur de 900.000 de euro -, şi din vânzarea de bilete. Cu cinci zile înainte de începerea festivalului, seria de  recitaluri şi concerte camerale (16 concerte) era sold-out şi mai erau disponibile puţin peste 6.000 de bilete, din circa 105.000, câte au fost scoase la vânzare.

„La majoritatea evenimentelor numărul biletelor disponibile este de ordinul zecilor. Românii sunt melomani“, trage concluzia Mihail Constantinescu, managerul festivalului.

Preţul unui bilet variază între 20 şi 80 de lei, în funcţie de seria de concerte şi categorie. La abonamente, şi ele de mai multe tipuri, preţurile sunt între 110 şi 1.500 de lei.

Spectacolele vor avea loc în mai multe oraşe din ţară – Bucureşti, Arad, Bacău, Braşov, Craiova, Cluj, Iași, Oradea, Sibiu şi Timișoara. Şi pentru ca melomanii care nu au prins bilet să se simtă cumva parte din festival, o parte din concerte vor fi transmise live în sălile de cinematograf._

În câteva cifre

SPECTACOLE La prima ediţie, în 1958, au avut loc 16 concerte.  Anul acesta au fost anunţate peste 140 de concerte, spectacole şi alte evenimente.

SPAŢII Dacă la început exista un singur oraş dedicat spectacolelor – Bucureşti –, începând cu 1998 – a XIII-a ediţie, numărul acestora s-a extins în cinci oraşe, iar în 2011 s-a dublat la 10 oraşe.

INVITAŢI În programul primei ediţii au figurat aproximativ 500 de artişti străini. Anul acesta, iau parte la eveniment peste 2.500 de artişti străini, peste 2.000 de artişti români profesionişti, plus mai bine de 100 de elevi şi studenţi care participă la programele din Piaţa Festivalului.

SPECTATORI Festivalul a înregistrat recordul absolut de public în 2011, cu peste  3.500 de spectatori pe zi. Anul acesta este estimată o medie de 5.000 spectatori pe zi.

Ce ascultăm între 7 – 9 septembrie

Pentru prima dată în istoria Festivalului, unele spectacole din program sunt transmise live la Grand Cinema Digiplex Băneasa. Selecții din program:

Ce: Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu, dirijori Bertrand de Billy şi Iosif Ion Prunne
Unde: Ateneul Român
Când: sâmbătă, 7 sept., ora 19:30

Ce: Concertele de la miezul nopţii – Ansamblul La Venexiana (dirijor Claudio Cavina)
Unde: Ateneul Român
Când: sâmbătă, 7 sept., ora 22:30

Ce: Orchestra Naţională de Tineret, dirijor Lawrence Foster
Unde: Sala Mare a Palatului
Când: duminică, 8 sept., ora 19:30

Ce: Concertele de la miezul nopţii – Orchestra Armonia Atenea (dirijor George Petrou)
Unde: Ateneul Român
Când: duminică, 8 sept., ora 22:30

Ce: Recitaluri şi concerte camerale (Orchestra Wiener Akademie condusă de Martin Haselbock)
Unde: Ateneul Român
Când: luni, 9 sept., ora 17:00  (Casa închisă)

Ce: Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, dirijor Juraj Valcuha
Unde: Sala Mare a Palatului
Când: luni, 9 sept., ora 19:30