'Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă înapoi Parlamentului de către preşedinte spre reexaminare. Dacă va fi adoptată din nou de către Parlament în forma sa originară, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar şi cu implicaţii asupra întregii economii. (…) Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituţii de credit şi poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă', se menţionează în document. 

Astfel, autorii raportului susţin că riscurile generate de iniţiativele legislative naţionale care ameninţă stabilitatea sectorului financiar au crescut. 

Pe de altă parte, în sectorul financiar au avut loc o serie de evenimente pozitive, respectiv o evaluare a bilanţului şi un test de rezistenţă în sectorul asigurărilor au fost finalizate în iulie 2015, o evaluare a calităţii activelor şi un test de rezistenţă au fost lansate în sectorul bancar. 

'Printre alte eforturi de consolidare a încrederii în piaţă, au fost puse în aplicare măsuri eficace de reducere a creditelor neperformante. În pofida acestor evoluţii pozitive şi a prezenţei unor rezerve de capital şi de lichidităţi în ansamblu satisfăcătoare, unele iniţiative legislative naţionale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătoreşti pronunţate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Legii privind clauzele contractuale abuzive ('clauzele abuzive') şi a Legii privind darea în plată', se mai arată în raport. 

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, în această săptămână, aviz favorabil din partea Comisiilor de specialitate din Senat, cu o serie de amendamente, urmând ca documentul să intre în plenul Senatului. După ce va trece de votul din plenul Senatului, proiectul de Lege va ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional. 

Printre amendamentele aduse de senatori se numără înlocuirea sintagmei "persoană fizică" cu "consumator" şi prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp în care se suspendă orice plată a debitorului pentru creditul respectiv şi orice acţiune de executare. 

În schimb, propunerile Băncii Naţionale a României (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro şi condiţia ca debitorul să aibă un grad de îndatorare mai mare de 65% au fost respinse. De asemenea, a fost respins şi amendamentul depus de iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie şterse aceste datorii. 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie 2015, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. 

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Legislativului pentru reexaminare documentul. 

 AGERPRES