Câţi bani pierd românii la jocurile de noroc

PARIURI Românii pierd, zilnic, peste un milion de euro numai la celebrele „păcănele“. Venitul mediu lunar al jucătorului de sloturi este de 287 de euro, iar suma medie cheltuită este de 18 euro

De când cu criza, bărbatul de 20 până spre 40–45 de ani, cu studii medii sau universitare, mare amator de risc şi adrenalină sau, pe scurt, pariorul român, a căpătat o înclinație bruscă spre chibzuință. Numărul jucătorilor – fie că merg în cazinouri, fie că preferă aparatele slot-machine, cunoscute sub numele de „păcănele“ – a scăzut, la fel şi miza, și, evident, volumul total al încasărilor. Dar chiar şi aşa, piaţa românească a jocurilor de noroc rămâne una de amploare: doar două dintre vicii – „păcănele“ şi pariurile în cotă fixă – au generat în 2012, în mod direct sau indirect, 709 mil. de euro din PIB-ul României, arată datele PwC România; contribuţia la bugetul de stat ajunge la 333 mil. euro sub formă de taxe şi impozite. Suma pierdută, anual, de români la păcănele se ridică la 400-450 mil. euro, tot studiul PwC estimând că, în momentul de faţă, în România sunt funcţionale 57.000 de aparate. În sălile de joc dedicate (cu mai mult de 15 aparate; generează 51% din venitul brut al pieţei jocurilor de tip slot-machines),  fiecare astfel de aparat produce 1.000 de euro pe lună, echivalentul a două salarii medii, iar cele instalate în baruri şi în alte spaţii mai mici (3- 5 aparate; totalizează 33% din valoarea pieței)  aduc în medie câte 400 de euro. Dacă ar fi să ne luăm după densitatea aparatelor la mia de locuitori, cel mai mult se pariază în Bucureşti, Constanţa şi Argeş. Totuşi, cu un venit brut (GGR) din jocuri de tip slot-machine per capita de 21 de euro, România este încă departe de media europeană de 36 de euro per capita.

Cât privește pariurile sportive, acelaşi studiu PwC arată că românii pierd, în fiecare an, în cele aproximativ 2.600 de agenţii de pariuri, 100 – 130 mil. euro. „Fiecare euro din venitul sectorului de pariuri în cotă fixă generează 4,8 euro de venit al furnizorilor (…). Numărul de organizatori de astfel de pariuri a scăzut cu 46% în perioada 2009 – 2012, de la 26 de operatori, în iunie 2009, la 14, în decembrie 2012, cauza principală fiind modificarea cadrului legislativ. O măsură importantă în acest sens a fost obligativitatea domicilierii serverului de pariuri în România şi legarea acestuia la un terminal instalat la autoritatea de control, asigurându-se astfel o monitorizare eficientă a veniturilor obţinute de aceste companii“, potrivit PwC.

Conform altor studii despre industria de profil, 50% din tineri participă ocazional la jocuri de noroc. Şi mai exact, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi – spun cercetările GfK -, în timp ce la Loto joacă 20%, la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% – la bingo, 3% – la jocurile din online şi 3% la jocurile de cărţi (poker şi black jack).