Arhitectura peisageră este un domeniu relativ nou în România. De altfel, abia în 2014, arhitectul peisagist a apărut în nomenclatorul meseriilor din România. Că cei mai mulți români nu știu despre ce este vorba, se vede în zonele publice, dar și în grădinile private. „Românii vor un amalgam din toate vacanțele pe care le-au avut în ultimii ani în grădina lor – un feng shui cu ceva din Provence și dacă se poate un pic de textura british cu flori de maci de pe câmpul românesc. Este greu, dar ne educăm cu toții încet încet“, explică Dan Rusănescu, arhitect peisagist. „Acum, Bucureștiul trece prin chinuri crunte cauzate de lipsa apelării la specialiști, mai ales“, îl completează Alexandru Gheorghe, un alt coleg de breaslă. De cele mai multe ori, noile amenajări nu au nici un sens estetic, economic, social. „Pur și simplu sunt mormane de plante aruncate într-o intersecție, sau un deșert de beton cu trei mesteceni muribunzi“, explică peisagistul. În opinia sa, platanul nu este cel mai potrivit arbore pentru mediul urban, cel puțin nu pentru aliniamente stradale și nu pentru capacitatea primăriilor de a întreține arbori. De aceeași părere este și Alexandru Pripiș, un alt arhitect peisagist din București. „Platanul e noua panseluță, una care face umbra mai mare“, susține el. Conform spuselor sale, atât platanii cât și panseluțele au împânzit strazile din motive știute de toată lumea. „Pui panseluțele (la suprapreț), poate le îngrijești sau nu, nici nu contează, mor și apoi pui altele. Tot la suprapreț. Sau poate nu există specialiști la primărie și propun aceleași lucruri mereu, fără discernământ. Oricum ar fi, cu siguranță vorbim despre lipsa de interes a autorităților“, crede el.

Lipsa încrederii în peisagiști se vede în grădinile românilor

Tuia este peste tot, nu numai în spațiul rezidențial. Se știe că dacă ai plantat tuia, atunci ți-ai amenajat grădina. „În ultimii ani, tuia a fost abuzată pentru a crea gardurile acelea veșnic verzi“, ne explică Roxana Hangan, arhitect peisagist. Iar asta pentru că de obicei toată lumea-și dorește plante verzi tot timpul anulului, fără să-și dea seama că utilizarea prea multor specii, în special rășinoase, dau un aspect de „kitch“. De altfel, explică arhitectul peisagist Oana Chiriac, niciodată în natură nu se vor întâlni mai mult de 1-2 specii de rășinoase una lângă alta. Totuși, cu ajutorul specialiștilor, greșelile pot fi evitate și, în anumite cazuri, se pot găsi soluții ieftine și bune. „Cele mai cerute tipuri de grădini sunt de obicei cele inspirate din revistele de specialitate, de obicei acolo apar grădini botanice sau grădini private din țări cu tradiție în peisagistică, unde sumele investite sunt prohibitive. Rolul meu ca arhitect nu este doar să visez în culori și flori frumoase, ci să obțin soluții eficiente pentru buget, realizabile și cu impact funcțional-estetic cât mai mare. Evit proiectele kitchoase cu pitici, tuia din abundență sau căruțe cu mușcate, dar și clientul este astăzi mult mai documentat și solicită stiluri diferite.“, spune Alexandru Gheorghe.

O grădină pentru toate buzunarele

În medie, parcelele grădinilor în cartierele mai noi din București sunt de 300 mp. Aici, principala problemă este obținerea intimității în grădină și identificarea unei soluții cât mai ușor de întreținut. „Pentru o astfel de grădină, bugetul poate varia foarte mult. Dacă vreau amenajarea curții în sensul că pun ceva gazon, câțiva arbori tineri și câteva flori, poate și un gratar, irigație automată, bugetul mediu este de 5.000 euro. Dar dacă vreau designul grădinii, un concept personalizat, grădina cu o personalitate a spațiului ce reprezintă stilul de viață al proprietarilor, bugetul poate fi cu mult mai mare, cu atât mai mult dacă vreau și o piscină. De pildă, un proiect recent pe o astfel de suprafață a ajuns la 30.000 de euro“, explică Alexandru Gheorghe. 

Potrivit spuselor sale, contează foarte mult stilul grădinii. De pildă, o gradină romantică, cu o vegetație mai bogată în flori perene și cu puține elemente minerale, poate avea un buget de 15.000 euro pentru 300 de metri pătrați.
„Clienții sunt dispuși să scoată din buzunare astfel de sume, întrucât grădina este unul dintre principalele motive pentru care ei locuiesc la casă“, mărturisește Alexandru Gheorghe. 

În general, clientul habar nu are ce prețuri implică amenajarea unei grădini. „Cred că majoritatea se așteaptă la o suma de 2-3 ori mai mică decât este în realitate. Numai când le faci cunoscut prețul gazonului rulou și o aproximare a sistemului de irigații rămân mască și probabil că le depășește bugetul aproximat inițial. Dacă ai o gradină de 600 mp și pui gazon pe 500mp, cu un preț pe rulou de 6 euro și un preț mediu pentru sistemul de irigații tot de 6 euro, costul ajunge la 6.000 euro. Apoi, se adaugă prețul plantelor care poate fi foarte mare: în funcție de specii și dimensiuni. La final se adaugă transportul și manopera care ar fi cam 15-20% din prețul plantelor. Se face la final o sumă frumușică de-i sperie pe mulți. Noroc că o gradină poate fi amenajată și pe etape“, încheie Alexandru Pripiș.

Te-ar putea interesa și: