Schekman precizează de asemenea că pandemia a fost anunțată cu 18 ani în urmă de focarul de SARS ce a izbucnit atunci. Acesta mai punctează în interviul pentru La Vanguardia că am fi fost cruțați de această nouă suferință dacă guvernele ar fi sprijinit industria farmaceutică în găsirea unor tratamente anti-coronavirus.

Credeți că vom avea un vaccin până la toamnă?

Cred că vom avea un vaccin, dar nu sunt atât de sigur că asta se va întâmpla așa curând. Mă îndoiesc că faza a treia va fi finalizată până în septembrie.

Se poate să avem totuși vaccinul o lună sau două mai târziu?

Tot ce se poate, dar nu pot prezice acest lucru. Ceea ce știu este că probabil dificultatea cea mai mare nu este neapărat găsirea unui vaccin ci transportul și distribuirea acestuia către marea majoritate a populației.

De ce credeți acest lucru?

Vaccinurile cu ARN, ca cel dezvoltat de Moderna (SUA), permit cercetătorilor să acopere mai rapid fazele și ar putea fi primele anunțate ca fiind eficiente. Dar pentru a fi cu adevărat aplicabile la scară globală este cu totul altceva, deoarece această tehnologie este foarte sofisticată. Vaccinul obținut este foarte instabil și nu poate fi depozitat, prin urmare, nici distribuit cu refrigerare standard. Pentru a fi eficient, temperatura trebuie menținută cu ajutorul azotului lichid.

Este dificilă găsirea unor astfel de facilități?

Pentru a face acest vaccin, dacă se dovedește că va fi eficient, în cele din urmă, așa cum se pare acum că va fi, va trebui să mergi la o unitate sanitară care are tehnologie de refrigerare cu rezervoare de azot lichid.

Acest lucru ar face vaccinarea mai dificilă?

Da, în special în țările sărace. Poate că cei de la Moderna vor reuși să-l stabilizeze în cele din urmă, dar, în orice caz, primii vaccinați vor fi cei din personalul medical. E adevărat totuși că acest lucru ar fi posibil pentru fiecare țară în parte într-un singur centru care deține aceste facilități.

Înseamnă că cel mai rapid vaccin va fi și cel mai scump?

Distribuirea vaccinurilor cu ARN ar fi mai costisitoare decât a celorlalte. Pe de altă parte însă, aceste vaccinuri sunt și cele mai ușor de adaptat pentru producția în masă. Se scalează mult mai bine decât cele bazate pe particule de virus sau proteice.

Va fi ușor de produs dar greu de distribuit?

Vom vedea și dacă reușesc să-l facă, în cele din urmă, mai stabile. Pe de altă parte, pe măsură ce este ridicată carantina, riscurile de reapariție vor crește și ele.

Anticipați o anumită tendință?

În istoria pandemiilor, orașele care au relaxat primele măsurile de izolare au fost și cel care au fost cel mai greu lovite de un al doilea val de infecții.

Care țări nu au respectat măsurile de restricție?

Donald Trump riscă aici toate sacrificiile noastre de izolare în experimentul său de ignorare a virusului. Americanii nu sunt la fel de conștiincioși ca spaniolii de exemplu și văd mii de oameni care ignoră păstrarea distanței. Este un experiment periculos.

De ce credeți că Europa și Spania va fi mai prudentă în această privință?

Pentru că idiosincrasia americană favorizează individualismul extrem și o neîncredere în general în ceea ce privește puterea.

Ce ați învățat dumneavoastră din această pandemie?

Această pandemie a fost anunțată cu 18 ani în urmă de focarul de SARS. Dacă guvernele lumii ar fi sprijinit industria farmaceutică pentru găsirea unor tratamente anti-coronavirus nu am fi avut atât de suferit.

De ce nu s-a investit mai mult?

Pentru că SARS s-a oprit de la sine atunci și industria farmaceutică și-a pierdut interesul în ceea ce privește acest tip de medicamente de care avem însă atât de multă nevoie acum. Ne-a lipsit viziunea pentru a anticipa că vor exista și alte coronavirusuri.

Ce s-ar fi schimbat?

Am fi avut acum medicamente împotriva COVID-19, așa cum avem contra SIDA. Nu uitați că cel mai eficient medicament pe care-l avem în această pandemie, Remdesivir, a fost conceput, în principiu, contra Ebola.

De ce medicația pentru un anumit virus poate fi folosită pentru un altul, dar același lucru nu se întâmplă și pentru vaccin?

Pentru că orice coronavirus apare dintr-o nișă diferită, dar nucleii proteinelor care o compun nu diferă atât de mult de la unul la celălalt. Deci cercetările farmaceutice ale unor virusuri servesc la tratarea altora. Dacă am fi avut medicamente pentru SARS și MERS, am fi oprit acest virus.

Investiția în știință este întotdeauna profitabilă?

Investiția statelor în cercetarea de bază și cea aplicată, împreună cu investitorii privați. Doar în acest fel se pot obține rezultate pe termen lung, care sunt aplicate apoi soluțiilor concrete și, de ce nu, rentabile, atunci când avem nevoie de ele.