Cerinţele autorităţilor europene privind recapitalizarea marilor grupuri bancare ar putea afecta fluxul de credite de care beneficiază ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, arată o analiză a Bloomberg. Băncile din Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze capitalul cu peste 106 miliarde de euro până în ianuarie 2012 şi ar putea fi tentate să facă acest lucru prin retragerea de capital din ţările de le periferia Uniunii Europene, inclusiv România.
Ţara noastră are însă la îndemână un instrument pe care l-a mai folisit până acum şi care ar putea fi reactivat. “ Iniţiativa de la Viena trebuie reactivată deoarece există pericolul ca băncile din Europa Occidentală să-şi reducă expunerea la Est”, crede viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cristian Popa.
Oficialul BNR se referă la o înţelegere pe care statul român a parafat-o încă de la începutul crizei economice cu cele mai importante grupuri bancare prezente în România. BNR a dat asigurări că va folosi banii luaţi de FMI pentru a asigura lichidităţile în sistem iar statul român că va da băncilor posibilitatea de a investii banii în împrumuturi guvernamentale.
În acelaşi timp, marile grupuri bancare s-au anagajat să îşi menţină expunerea pe România. Aproximativ trei pătrimi din sistemul bancar din Europa Centrală şi de Sud-Est este controlat de bănci occidentale iar România nu face excepţie. Cele mai mari prezenţe în regiune sunt, în ordine, Unicredit din Italia, Erste şi Raiffeisen din Austria. În România, băncile greceşti au şi ele o pondere semnificativă(17% din activele totale ale sistemului şi 30% din capitalizare).
Cum ne-a stimulat vestul creşterea economică

Finanţarea de la băncile din Europa Occidentală a adăugat 1,5 puncte procentuale din creşterea anuală între 2003 şi 2008 deoarece băncile s-au profilat pe noile pieţe deschise în urma expansiunii Uniunii Europene din 2004 şi 2007, conform datelor FMI. În acest moment însă, creditarea este slabă în Europa de Est comparativ cu primul semestru, când a crescut cu 3% în cele 29 de ţări unde este prezentă Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, înregistrându-se inclusiv o contracţie în jumătate dintre ele, a declarat Erik Berglof, economist şef al BERD.
Laszlo Wolf, adjunctul directorului general al OTP Bank Nyrt, cea mai mare bancă din Ungaria, estimează că împrumuturile pentru companii în ţară vor stagna sau vor scădea anul viitor din cauza deficitului de capital la unele bănci rivale. ‘Este o iluzie astăzi să crezi că dacă o bancă este străină are suficient capital iar proprietarul său este bine capitalizat’, a explicat Wolf.
În timp ce majoritatea băncilor prezente în Europa de Est au o expunere limitată la Grecia, UniCredit, Erste şi Raiffeisen sunt aşteptate să se afle printre băncile care vor trebui să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare.

Sprijiniţi de BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BERD) susţine că planul de recapitalizare a băncilor din zona euro trebuie să includă şi diviziile lor din Europa de Est. ‘Sprijinul trebuie extins la subsidiare pentru a nu ameninţa ce s-a construit deja’, a afirmat Berglof. 
‘Iniţiativa de la Viena trebuie reactivată deoarece există pericolul ca băncile din Europa Occidentală să-şi reducă expunerea la Est, a afirmat miercuri la Dubrovnik viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cristian Popa.
Conform datelor EBA, băncile spaniole trebuie să-şi majoreze capitalul cu peste 26 miliarde de euro în timp ce instituţiile de creditare din Italia au nevoie de 14,8 miliarde de euro, ambele mai mult decât au estimat analiştii.EBA nu a precizat care este suma de care are nevoie fiecare bancă în parte.
În Spania, Santander şi BBVA vor avea nevoie probabil să-şi majoreze capitalul, alături de Bankia şi alte bănci de economii mai mici. Alte nume mari care ar putea avea nevoie de capital suplimentar includ UniCredit (Italia) şi Deutsche Bank (Germania). Banca Franţei a anunţat că BPCE are nevoie de 3,4 miliarde de euro, Societe Generale de 3,3 miliarde de euro iar BNP Paribas de 2,1 miliarde de euro, în timp ce Credit Agricole nu are nevoie de capital suplimentar.

Varianta fericită

Sistemul bancar din România nu va fi afectat de solicitarea de capitalizare a băncilor din zona euro identificate în urma unui test de stres derulat în urmă cu câteva luni, decizie adoptată miercuri seară de liderii europeni, spune Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României .
‘Faptul că s-a cerut o creştere a capitalizării băncilor din zona euro, care au fost identificate în urma unui test de stres desfăşurat cu ceva timp în urmă, a ridicat problema ca efortul de a atinge această capitalizare să nu afecteze băncile din economiile emergente. Dacă acestă capitalizare s-ar face cu extrageri din acest ţări, bineînţeles că s-ar reduce potenţialul de creştere. Noi am fost foarte activi ca stat în a obţine aceste lucruri. În practică, la modul în care arată sistemul bancar acum, nu vom vedea efecte negative asupra lui, dimpotrivă vom vedea că temerile sunt exagerate în România’, a subliniat consilierul Guvernatorului BNR.
Potrivit acestuia, măsura prin care capitalul social şi beneficiile băncilor puse în fondul de rezervă vor trebui să atingă 9% la data de 30 iunie 2012 poate părea pentru unii investitori în bănci o sarcină destul de mare, în timp ce reducerea cu 50% a datoriilor suverane ale Greciei ar putea însemna pierderi pentru sistemul bancar care a investit în aceste fonduri.