Capitalizarea companiilor poate deveni criteriu pentru obținerea unor facilități fiscale
Elena Geageac, Senior Manager, Taxe Directe și Claudia Matei, Consultant Senior, Deloitte România, au scris o opinie cu privire măsurile pe care companiile trebuie să le ia în contextul pandemiei de covid-19.
Măsurile necesare la nivel global pentru atenuarea efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 intră într-o nouă etapă. Odată cu relaxarea graduală a restricțiilor impuse în acest context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea și implementarea unor planuri de acțiuni etapizate, pe termen mediu și lung. În esență, este vorba de trecerea de la măsuri directe de sprijin la stimularea investițiilor pentru o dezvoltare durabilă.
Și în cazul României, slaba capitalizare a companiilor a accentuat efectele crizei. Tocmai din acest motiv, se încearcă o amplă operațiune de îmbunătățire a structurii capitalurilor prin acordarea de facilități fiscale. Despre ce este vorba mai exact?
În recent lansatul Plan Național de Investiții și Relansare Economică, apare o prevedere care are drept scop îmbunătățirea stabilității financiare a companiilor, esențială pentru dezvoltarea pe termen lung, și anume acordarea de stimulente fiscale pentru societățile care au un nivel adecvat al capitalurilor proprii. Măsura este extrem de importantă în condițiile în care, în România, numeroase firme (280.000 conform Planului Național de Investiții și Relansare Economică) au capitaluri proprii negative și, din acest considerent, nu au acces la finanțare bancară.
Astfel, companiile care își îmbunătățesc structura capitalurilor proprii, respectiv ajung la capitaluri proprii pozitive, ar urma să primească o bonificație de 10% la plata impozitului pe profit, începând cu trimestrul IV din acest an. Planul prevede astfel de bonificații, acordate în funcție de nivelul capitalurilor proprii, în mod succesiv, până în anul 2025.
Stimularea companiilor să își mențină o capitalizare adecvată prin acordarea de facilități fiscale este nu doar binevenită, dar pare și mult mai eficientă decât masurile coercitive propuse în trecut. Astfel, companiile ai căror acționari sunt preocupați să își mențină firma sănătoasă din punct de vedere financiar vor fi „recompensate” prin bonificații, pe când, în proiectul legislativ de anul trecut, se prevedea menționarea acestor companii pe o „listă neagră” și chiar posibilitatea dizolvării lor, ca ultimă soluție.
Ce surse au la îndemână societățile pentru majorarea capitalurilor proprii?
În general, în categoria capitalurilor proprii se încadrează capitalul social, primele, diverse rezerve, dar și profiturile sau pierderile actuale și din trecut. Matematic vorbind, pentru a crește si a aduce la un nivel pozitiv capitalurile proprii, o companie poate alege să influențeze oricare dintre elementele menționate. Cu toate acestea, doar capitalul social poate fi influențat independent de profitabilitatea unei afaceri.
Astfel, pentru a-și îmbunătăți structura capitalurilor proprii și pentru a putea beneficia și de bonificațiile la plata impozitului pe profit, companiile ar trebui să treacă în revistă metodele cele mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri. Printre acestea amintim metoda clasică, și anume majorarea capitalului social prin aport în numerar, dar și convertirea unor împrumuturi acordate societății de acționari/asociați în capital social, sau utilizarea în acest scop a unor sume lăsate la dispoziție de către acționari/ asociați.
Va fi interesant de urmărit cum vor acționa companiile, mai ales în cazurile în care decizia de capitalizare poate concura cu îndeplinirea altor interese ale asociaților/acționarilor, cum ar fi distribuirea de dividende. Sunt multe aspecte fiscale de care trebuie să se țină cont în astfel de decizii, însă propunerea de a stimula capitalizarea prin acordarea de facilități fiscale este una surprinzătoare în sens pozitiv.
În concluzie, decizia privind modalitatea prin care se îmbunătățește structura capitalurilor rămâne la latitudinea acționarilor/asociaților cu mențiunea că, de această dată, pare demn de luat în seamă și impactul fiscal care poate fi unul pozitiv.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





