Majorarea capitalului social la 8.000 lei, între frână pentru inițiativa privată și filtru pentru afaceri neserioase
Creșterea de 40 de ori a capitalului social minim obligatoriu, de la 200 lei la 8.000 lei, programată pentru 2026, riscă să transforme debutul în antreprenoriat dintr-un pas accesibil într-un test financiar restrictiv. Măsura, anunțată de autorități cu scopul de a responsabiliza mediul de afaceri și a reduce numărul firmelor fantomă, a stârnit un val de reacții în rândul micilor antreprenori.
„Creșterea capitalului social la 8.000 de lei schimbă fundamental pragul de intrare în antreprenoriat.
Într-o țară în care mulți antreprenori pornesc cu resurse minime și compensează prin creativitate și adaptabilitate, această măsură poate descuraja exact segmentul de care economia are cea mai mare nevoie: oamenii cu idei bune, dar cu bugete mici”, avertizează Mona Bardos, consultant de business și fondator Monasi Cursuri și Consultanță, inițiatoarea comunității Grupul micilor antreprenori din România, ce reunește peste 60.000 de membri.
Ea subliniază că suma de 8.000 de lei, deși nu rămâne blocată, reprezintă capital care ar putea fi folosit imediat pentru marketing, echipamente, stocuri sau formare profesională — investiții esențiale în primele luni de activitate.
„În loc să punem obstacole, ar fi mai util să creăm un mediu stabil și să oferim acces facil la educație antreprenorială și finanțare”, adaugă Bardos.
Reacții împărțite în comunitatea antreprenorială
Majorarea capitalului social minim la 8.000 de lei a împărțit comunitatea antreprenorială în două tabere distincte. În timp ce o parte dintre micii întreprinzători denunță măsura ca pe o barieră inutilă ce limitează accesul la afaceri pentru cei cu resurse reduse, alții o salută ca pe un pas necesar către profesionalizarea mediului de afaceri. Între temerile privind descurajarea inițiativei private și argumentele legate de filtrarea proiectelor nesustenabile, dezbaterea devine tot mai aprinsă.
Opiniile micilor antreprenori sunt polarizate.
Pentru unii, măsura este un obstacol artificial:
„De ce să ne oblige? Statul ar trebui să fie mâna invizibilă care ajută ca lucrurile să se întâmple mai ușor. Acum e mâna vizibilă care îi încurcă fix pe cei mici”, spune Ioana, membră a comunității.
Alții consideră că este o măsură necesară pentru a filtra afacerile instabile:
„Nu înțeleg de unde atâta indignare. Statul nu îți ia nimic, te obligă să ai niște bani când înființezi o firmă. (…) Cred că e o măsură bună”, susține Radu.
Unii antreprenori atrag atenția asupra climatului fiscal tensionat:
„E urât din partea lor să impună un capital social de 8.000 lei (…). Oricum, eu sunt foarte aproape să îmi migrez afacerea în altă țară mai prietenoasă”, afirmă Ștefan.
Există și voci care văd pragul mărit ca un filtru pentru afacerile neserioase:
„Prea multe firme sunt făcute cu 5 lei în buzunar (…). 8.000 lei e o sumă de bun simț, din care să poți justifica că măcar 3 luni poți să reziști”, argumentează Cătălin.
Context legislativ și impact economic
Capitalul social minim a fost stabilit la 200 lei încă din anii ’90, iar din 2020 a scăzut la 1 leu. Marea majoritate a firmelor noi au ales, de atunci, pragul minim. Majorarea la 8.000 lei ar reprezenta cea mai abruptă creștere din ultimele trei decenii.
Potrivit unui sondaj realizat în comunitatea Grupului micilor antreprenori din România, 60% dintre respondenți afirmă că vor reduce cheltuielile, amâna investițiile și bloca angajările ca reacție la presiunile fiscale actuale. Doar 4% spun că nu sunt afectați semnificativ.
„Anul 2025 a devenit un test de rezistență pentru micii antreprenori. Creșterea taxelor, instabilitatea legislativă și lipsa unui orizont clar îi obligă să fie extrem de atenți la fiecare leu cheltuit. (…)
Antreprenorii care acceptă să iasă din izolare și să își adapteze rapid modelul de business au șanse reale nu doar să reziste, ci să crească accelerat”, punctează Mona Bardos, care promovează metoda ACE ca strategie de redresare și creștere accelerată a afacerilor.
